Poveste cu tâlc
Se povestește despre avva Arsenie că, încă fiind la curtea împărătească, s-a rugat lui Dumnezeu zicând: „Doamne, povățuiește-mă cum să mă mântuiesc.” Și i-a venit glas, zicându-i: „Arsenie, fugi de oameni și te vei mântui.” Retrăgându-se la viața monahicească, iarăși s-a rugat cu același cuvânt, și a auzit glasul: „Arsenie, fugi, taci și te liniștește; acestea sunt rădăcinile nepăcătuirii.” Învățătura: fuga de zarva lumii, tăcerea și liniștea inimii sunt temeliile vieții fără de păcat.
din Pateric
Din același raft

Alte picături din Credință

Știai că… · Credință
Știai că, spre deosebire de lumânare, candela arde cu untdelemn, nu cu ceară? Uleiul de măsline aprins înaintea icoanelor este semn al milostivirii și al harului, iar candela ce nu se stinge închipuie rugăciunea neîncetată și priveghea inimii.
Citește tot →
Gând · Credință
Lumina dimineții nu întreabă dacă am dormit bine sau rău; ea vine la fel, curată, pentru toți. În dărnicia ei fără plată se vede cât de blând izvorăște mila lui Dumnezeu.
Poveste cu tâlc · Credință
Și celui ce a chemat oaspeții la nuntă și a fost lepădat, împăratul i-a arătat că nu iartă nepăsarea celor ce au disprețuit chemarea. Căci unii, nesocotind ospățul, s-au întors la treburile lor, iar alții au batjocorit pe slugi. Pentru aceasta, ușa Împărăției s-a deschis celor de la răspântii, și buni și răi, care au primit cu inimă gata chemarea. Așa ne învață Domnul să nu lepădăm chemarea Lui pentru grijile cele trecătoare ale lumii.
Citește tot →
pildă evanghelică