Doi frați locuiau împreună de mulți ani și niciodată nu se certaseră. Unul i-a zis celuilalt: „Hai să ne certăm măcar o dată, cum fac ceilalți oameni.” Celălalt a răspuns: „Nu știu cum se face o ceartă.” Primul a zis: „Iată, pun o cărămidă la mijloc și spun: este a mea; iar tu să zici: ba este a mea.” Așa au făcut. Când primul a zis: „Este a mea”, celălalt a răspuns: „A ta este, ia-o.” Și n-au izbutit să se certe, căci unde este smerenie, cearta nu află loc.
— din tradiția monahală