Baruch Spinoza s-a nascut pe 24 noiembrie 1632 la Amsterdam, intr-o familie de evrei sefardi refugiati din Portugalia, si a crescut in comunitatea evreiasca a orasului, primind o educatie traditionala temeinica. La varsta de 23 de ani a fost excomunicat din comunitatea sa pentru idei considerate eretice, si a trait de atunci in izolare voluntara, castigandu-si existenta modest prin slefuirea lentilelor optice. A respins oferte de bogatie si onoruri academice, inclusiv o catedra de filosofie la Universitatea din Heidelberg in 1673, preferand independenta intelectuala si simplitatea vietii. Lucrarea sa capitala, Etica (publicata postum in 1677), construita in forma geometrica, propune o viziune rationalist-panteista asupra lui Dumnezeu, naturii, mintii si libertatii umane. A murit pe 21 februarie 1677 la Haga, la 44 de ani, probabil de tuberculoza, si este pretuit atat pentru profunzimea gandirii cat si pentru integrita sa morala exemplara.