Ferdinand Adolf August Heinrich, Graf von Zeppelin, s-a născut pe 8 iulie 1838 la Konstanz, Baden, Germania, într-o familie de nobili. A urmat o carieră militară de lungă durată, servind ca ofițer prusac și observând pentru prima dată un zbor cu balonul în 1863, pe durata Războiului Civil American. După pensionarea sa în 1890, și-a dedicat toate resursele și energia construirii dirijabilelor rigide cu cadru metalic — aeronavele care îi poartă astăzi numele. Primul zbor al dirijabilului LZ-1 a avut loc pe 2 iulie 1900, deasupra Lacului Constanța, deschizând era navigației aeriene cu aeronave mari. A murit pe 8 martie 1917, la Charlottenburg, aproape de Berlin, la vârsta de 78 de ani, înainte de a vedea înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial.
Citește tot →Ferdinand von Zeppelin · Inventatori & Ingineri · 1838–1917
S-a născut în jurul anului 907, în neamul Přemyslizilor, și a fost crescut în credința creștină de bunica sa, Sfânta Ludmila. A luat cârma ducatului Boemiei prin anul 921, într-o vreme de frământări între păgânism și creștinism, și s-a arătat un cârmuitor blând, milostiv cu săracii și râvnitor spre răspândirea Evangheliei. A ridicat, la Praga, biserica Sfântului Vitus și a căutat pacea cu vecinii săi, primind chiar suzeranitatea regelui Henric Păsărarul al Germaniei. A fost ucis mișelește de fratele său Boleslav și de oamenii acestuia, la ușa unei biserici din Stará Boleslav, la 28 septembrie, în anul 935 (după unii izvoare, 929). Cinstit de îndată ca martir, a devenit sfântul ocrotitor al națiunii cehe, iar amintirea lui trăiește și astăzi în colinda englezească „Good King Wenceslas”.
Citește tot →Sfântul Wenceslau I al Boemiei · Domnitori & Regi (accent România) · c. 907–935
Ion Mincu s-a născut la 20 decembrie 1852 în Focșani și a studiat ingineria la București, apoi arhitectura la École des Beaux-Arts din Paris, unde a obținut diploma în 1884 și a fost distins cu premiul Societății Centrale a Arhitecților Francezi. Întors în țară, a întemeiat stilul neoromânesc, o sinteză originală între arhitectura rurală și cea medievală românească, cu decorațiuni exterioare bogate și elemente de arhitectură religioasă. Lucrările sale emblematice sunt Bufetul de pe Șoseaua Kiseleff (1882–1892, azi restaurantul Doina) și Casa Lahovari (1886), prima construcție semnificativă în stilul neoromânesc. A predat la Școala Superioară de Arhitectură din București între 1898 și 1912 și a condus Societatea Arhitecților Români. A murit la 6 decembrie 1912, lăsând o amprentă definitorie asupra arhitecturii românești moderne.
Citește tot →Ion Mincu · Sculptori & Arhitecți · 1852–1912