Viață de om
Mary Henrietta Kingsley s-a născut pe 13 octombrie 1862 la Islington, Londra, fiică a medicului și călătorului George Kingsley; a rămas acasă pentru a-și îngriji mama bolnavă până la moartea ambilor părinți în 1892. La treizeci de ani, s-a îndreptat spre Africa de Vest, călătorind între 1893 și 1895 prin Sierra Leone, Angola, Gabon și Camerun, deseori singură în zone nevizitate de europeni. A urcat pe fluviul Ogooué prin teritoriul tribului Fang, a escaladat vârful Camerun și a colectat specii de pești noi pentru știință, trei dintre ele purtându-i astăzi numele. În cărțile sale «Travels in West Africa» (1897) și «West African Studies» (1899) a apărat cu căldură și respect culturile africane, opunându-se paternalismului misionar. A murit pe 3 iunie 1900 la Simonstown, Africa de Sud, îngrijind prizonieri de război boeri, la numai 37 de ani.
Mary Kingsley
Exploratori & Călători · 1862–1900
Din același raft

Alte picături din Oameni

Știai că… · Oameni
Știai că, la 12 ani, George Enescu a devenit unul dintre cei mai tineri absolvenți ai Conservatorului din Viena? Fusese primit acolo copil, printre puținii care intrau la o vârstă atât de fragedă, alături de nume mari ale muzicii. Când a plecat spre Paris, ducea deja cu el faima unui copil-minune al viorii.
Citește tot →
George Enescu · Compozitori & Muzicieni
Știai că… · Oameni
Verlaine și-a scris o parte din capodoperele sale în celula închisorii din Mons, Belgia, unde a redactat și poemele religioase din volumul Sagesse — o convertire sinceră la credința catolică.
Paul Verlaine · Scriitori & Poeți
Viață de om · Oameni
S-a născut la 31 martie 1596, în orașul care astăzi îi poartă numele, La Haye en Touraine (Descartes), din Franța. Format la colegiul iezuit din La Flèche și licențiat în drept la Poitiers, a ales însă calea meditației și a matematicii, călătorind prin Europa în anii tinereții. Așezat mai apoi în Provinciile Unite ale Țărilor de Jos, a scris acolo cele mai însemnate opere ale sale, între care „Discursul despre metodă” (1637) și „Meditații despre filosofia primă” (1641). Pornind de la îndoiala metodică, a căutat un temei de nezdruncinat al cunoașterii și l-a aflat în însuși actul gândirii, deschizând astfel drumul filosofiei moderne. În matematică a întemeiat geometria analitică, unind algebra cu geometria prin sistemul de coordonate ce îi poartă numele. Chemat la curtea reginei Cristina a Suediei, a murit la Stockholm, la 11 februarie 1650, răpus de o pneumonie.
Citește tot →
René Descartes · Filosofi & Gânditori · 1596–1650