Viață de om
Născut în a doua jumătate a veacului al XV-lea, dintr-o veche familie boierească, Neagoe s-a suit pe tronul Țării Românești în anul 1512, după căderea neamului Craioveștilor din care se trăgea. Domnia sa, întinsă până la 1521, a fost o vreme de pace, de bună rânduială și de neasemuită înflorire a cucerniciei și a artelor. Fapta sa cea mai vestită a fost zidirea mănăstirii de la Curtea de Argeș, sfințită în anul 1517 în fața a numeroși ierarhi ai Răsăritului, biserică rămasă până astăzi ca o podoabă a pământului românesc. Din pana lui, ori de sub oblăduirea sa, au ieșit „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, cea dintâi carte de învățătură domnească și duhovnicească din literatura noastră veche. S-a mutat din această viață în anul 1521, plâns de întreaga țară, iar Biserica Ortodoxă Română l-a trecut mai târziu în ceata sfinților.
Neagoe Basarab
Domnitori & Regi (accent România) · c. 1459–1521
Din același raft

Alte picături din Oameni

Viață de om · Oameni
John Locke s-a născut pe 29 august 1632 în Wrington, Somerset, Anglia, în familia unui avocat puritan, și a studiat la Christ Church, Oxford, unde a descoperit filosofia, medicina și știința naturală. A elaborat cea mai influență teorie empiristă a cunoașterii din secolul al XVII-lea, susținând că mintea umană este la naștere o tabula rasa, iar cunoașterea provine exclusiv din experiență. Prin cele Două tratate despre guvernarea civilă (1689) și Scrisoarea despre toleranță (1689), a pus bazele liberalismului politic modern, afirmând că oamenii se nasc liberi și egali, cu drepturi naturale la viață, libertate și proprietate, iar puterea statului derivă din consimțământul celor guvernați. Silit să se exileze în Olanda din cauza tensiunilor politice, a revenit în Anglia după Revoluția Glorioasă din 1688, ale cărei principii le anticipase în scrierile sale. A murit pe 28 octombrie 1704, în Essex, în vreme ce prietena sa, Lady Damaris Masham, îi citea din Psalmi.
Citește tot →
John Locke · Filosofi & Gânditori · 1632–1704
Știai că… · Oameni
În scrierea „Despre suflet și înviere” a înfățișat o convorbire cu sora sa muribundă, Sfânta Macrina, pe care o numește „dascălul” său — o „Fedră creștină” în care înțelepciunea vine de la o femeie sfântă.
Sfântul Grigorie de Nyssa · Sfinți & Părinți ai Bisericii
Un citat · Oameni
Cea mai mare fericire a vieții este certitudinea că suntem iubiți.
Victor Hugo · Scriitori & Poeți