Un furnicar harnic aduna grâne toată vara, în vreme ce greierul cânta la umbră. Când a venit iarna, greierul flămând a bătut la ușa furnicii. „Ce ai făcut vara?” l-a întrebat furnica. „Am cântat.” „Atunci acum joacă.” Cine risipește vremea belșugului culege lipsă la vreme de nevoie.
Odihna nu e o pauză de la viață, ci apa în care viața se așază și se limpezește. Un suflet neodihnit e ca un lac răscolit: are aceeași adâncime, dar nu-și mai vede fundul.