Carte

O carte cu adevărat bună mă învață mai mult decât s-o citesc doar. Trebuie curând s-o pun deoparte și să încep să trăiesc după povața ei. Ceea ce am început citind, trebuie să duc mai departe făptuind.

Câte un om și-a început o eră nouă a vieții sale de la citirea unei cărți.

Nu te poți deschide o carte fără a învăța ceva.

Cărțile sunt prietenii cei mai liniștiți și mai statornici; sunt sfetnicii cei mai accesibili și mai înțelepți, și cei mai răbdători dascăli.

Aveam un venit de trei surse: prima, biblioteca publică; a doua, câmpul și pădurea; a treia, propriile mele gânduri.

Am prieteni ale căror tovărășie îmi este nespus de plăcută: sunt din toate veacurile și din toate țările.

Aurul, argintul, pietrele scumpe, veșmintele purpurii, casa de marmură, ogorul îngrijit, tablourile zugrăvite dau o desfătare tăcută și mărginită; cărțile, dimpotrivă, ne desfată până în măduva oaselor.

Când citesc, caut nu cuvintele, ci lucrurile; nu vorba frumoasă, ci înțelesul.

Cartea este cel mai bun prieten și cel mai bun sfetnic; ea nu te lingușește și nu te ceartă niciodată.

O bibliotecă este un spital al sufletului.

O carte este ca o oglindă: dacă un măgar se uită în ea, nu poate să vadă reflectat un apostol.

Nu ai nevoie să arzi cărți ca să distrugi o cultură. E de ajuns să-i faci pe oameni să înceteze a le mai citi.

Fără biblioteci, ce ne mai rămâne? Nu mai avem nici trecut, nici viitor.

Citim ca să știm că nu suntem singuri.

Nu poți face nimic prea copilăresc și nu poți citi ceva prea copilăresc; într-o zi vei fi îndeajuns de bătrân ca să recitești basme din nou.

Dacă ai o grădină și o bibliotecă, ai tot ce-ți trebuie.

Am petrecut o seară minunată în afara cărții. În interiorul câinelui, e prea întuneric ca să citești.

Când am puțină bani, îmi cumpăr cărți; și dacă îmi mai rămâne ceva, îmi cumpăr mâncare și haine.

Citirea cărților bune este ca o conversație cu oamenii cei mai aleși ai veacurilor trecute.

Cultura sufletului se face prin cuvânt; iar cuvântul se păstrează în carte.

O carte trăiește prin cititorii ei; fără ei, rămâne doar hârtie tipărită.

Un vers nu înseamnă, cum cred oamenii, sentimente (pe acestea le ai destul de devreme), ci experiențe.

Coboară în tine însuți. Cercetează temeiul din care izvorăște viața ta; la izvorul lui vei afla răspunsul la întrebarea dacă trebuie să creezi.

Nu ne oprim niciodată din explorare, iar la capătul căutărilor noastre vom ajunge acolo de unde am pornit și vom cunoaște locul pentru întâia oară.

Poezia poate comunica înainte de a fi înțeleasă.

În noaptea aceasta pot să scriu cele mai triste versuri.

Poezia a venit să mă caute. Nu știu, nu știu de unde, din iarnă sau din râu.

A trăi înseamnă a alege. Dar ca să alegi bine, trebuie să știi cine ești și ce vrei, unde te afli și încotro te îndrepți.

Cărțile sunt un mijloc de a trăi mai multe vieți decât ne-a fost dat să trăim.

Din bube, mucegaiuri și noroi iscat-am frumuseți și prețuri noi.