Carte

Știai că din vestitul „Jikji” coreean s-a mai păstrat doar a doua parte? Singurul exemplar rămas se află astăzi la Biblioteca Națională a Franței, la Paris, departe de pământul unde a fost tipărit.

Știai că cea mai veche carte tipărită datată din lume este budistă? „Sutra Diamantului”, tipărită în China prin xilogravură în anul 868, poartă limpede scrisă data facerii ei și s-a păstrat până azi.

Știai că tipograful venețian Aldus Manutius a inventat, pe la 1501, cartea de buzunar? Micul format „octavo”, ușor de purtat, a scos cartea din bibliotecile grele și a dus-o mai aproape de cititorul de rând.

Știai că literele cursive, aplecate, au fost turnate întâi tot în atelierul lui Aldus Manutius? Ele imitau scrisul de mână elegant al cancelariilor italiene și încăpeau mai multe pe o pagină, ieftinind cartea.

Știai că virgula așa cum o știm astăzi a fost statornicită de tiparnița lui Aldus Manutius? Colaboratorul său, Pietro Bembo, a contribuit la fixarea semnelor de punctuație moderne, care au trecut apoi în toate limbile.

Știai că semnul editurii lui Aldus Manutius era un delfin încolăcit pe o ancoră? El purta deviza „Festina lente” — „Grăbește-te încet” — îndemn la lucru temeinic, fără pripă.

Știai că diaconul Coresi este întemeietorul cărții tipărite în limba română? La Brașov, în a doua jumătate a veacului al XVI-lea, el a scos numeroase cărți, contribuind la așezarea limbii române ca limbă de carte bisericească.

Știai că prima carte tipărită pe pământ românesc a apărut la 1508? Este „Liturghierul” ieromonahului Macarie, tipărit în limba slavonă în Țara Românească, în vremea domnitorului Radu cel Mare.

Știai că prin tipăriturile lui Coresi limba română a început să înlocuiască slavona în biserică? „Întâmpinarea românilor” cu cartea în graiul lor a fost un pas uriaș spre luminarea și unitatea neamului.

Știai că Antim Ivireanul, mitropolitul cărturar, era georgian de neam? Venit de departe și ajuns tipograf de mare faimă în Țara Românească, el a tipărit cărți în română, greacă, slavonă, ba chiar și în arabă și georgiană.

Știai că Antim Ivireanul a fost și un neîntrecut gravor și meșter de litere? El își săpa singur matrițele și înfrumuseța cărțile cu gravuri, ridicând tiparul românesc la o rară frumusețe.

Știai că Biblia de la București, din 1688, este prima tipărire integrală a Sfintei Scripturi în limba română? Numită și „Biblia lui Șerban Cantacuzino”, ea a fost o piatră de temelie pentru limba română literară.

Știai că Biblia de la 1688 a apărut sub domnitorul Șerban Cantacuzino, dar a fost isprăvită sub urmașul său? La marea lucrare au trudit cărturari precum frații Radu și Șerban Greceanu, tălmăcind și îngrijind textul sfânt.

Știai că primele „gazete” tipărite regulat au apărut la începutul veacului al XVII-lea? Cea considerată cel dintâi ziar din lume, „Relation”, a fost tipărită în Strasbourg în jurul anului 1605, deschizând drumul presei.

Știai că cea dintâi lege a drepturilor de autor din lume a fost „Statutul Reginei Ana”? Adoptată în Anglia în anul 1710, ea recunoștea pentru întâia oară că autorul, nu doar tipograful, are drept asupra scrierii sale.

Știai că primele ziare românești au apărut abia în anul 1829? „Curierul românesc” al lui Ion Heliade Rădulescu la București și „Albina românească” a lui Gheorghe Asachi la Iași au deschis vremea presei în limba română.

Știai că Biblioteca din Alexandria, întemeiată în Egiptul ptolemeic în secolul al III-lea î.Hr., își propunea să adune o copie a fiecărei cărți din lumea cunoscută? Se spune că navele care ajungeau în port erau percheziționate, iar sulurile găsite la bord erau copiate, originalele rămânând adesea în bibliotecă.

Știai că marea Bibliotecă din Alexandria nu a pierit într-un singur incendiu spectaculos, așa cum se crede adesea? Istoricii socotesc că declinul ei s-a întins pe secole, prin incendii, tăieri de fonduri și schimbări politice, până când colecția s-a stins treptat.

Știai că cea mai veche bibliotecă cunoscută care a supraviețuit ne-a lăsat cărțile ei? Biblioteca regelui asirian Ashurbanipal, la Ninive (secolul al VII-lea î.Hr.), cuprindea zeci de mii de tăblițe de lut cu scriere cuneiformă, arse și astfel păstrate când palatul a ars.

Știai că printre tăblițele bibliotecii lui Ashurbanipal s-a găsit și „Epopeea lui Ghilgameș”, una dintre cele mai vechi opere literare ale omenirii, cu o povestire despre un potop asemănătoare celei biblice?

Știai că Biblioteca Apostolică a Vaticanului, una dintre cele mai vechi biblioteci din lume, a fost întemeiată oficial în secolul al XV-lea de papa Nicolae al V-lea și păstrează manuscrise vechi de peste o mie de ani?

Știai că Biblioteca Vaticanului adăpostește „Codex Vaticanus”, unul dintre cele mai vechi manuscrise aproape complete ale Bibliei grecești, scris în jurul secolului al IV-lea?

Știai că mănăstirea Sfânta Ecaterina din Sinai are una dintre cele mai vechi biblioteci care funcționează neîntrerupt din lume? Aici a fost descoperit în secolul al XIX-lea „Codex Sinaiticus”, un manuscris grecesc al Bibliei din secolul al IV-lea.

Știai că monahii de la Sfânta Ecaterina din Sinai păstrează manuscrise în greacă, siriacă, arabă, coptă, armeană, georgiană și slavonă, mărturie a felului în care rugăciunea a legat între ele multe popoare de-a lungul veacurilor?

Știai că la Muntele Athos, în cele douăzeci de mănăstiri, se păstrează mii de manuscrise vechi grecești și slave? Sfântul Munte adăpostește una dintre cele mai bogate comori de scrieri bizantine rămase pe lume.

Știai că, în bibliotecile mănăstirești medievale, cărțile erau uneori prinse cu lanțuri de pupitre sau rafturi? Aceste „libri catenati” (cărți înlănțuite) erau atât de prețioase încât erau lăsate la citit, dar nu puteau fi luate din loc.

Știai că în câteva biblioteci vechi din Anglia se mai păstrează și azi cărți înlănțuite pe rafturi? Biblioteca Hereford, de pildă, are o colecție de cărți încă legate cu lanțuri, așa cum stăteau în urmă cu sute de ani.

Știai că, înainte de tipar, o singură Biblie copiată de mână putea cere ani de muncă și pieile a sute de animale pentru pergament? De aceea cărțile din mănăstiri erau păzite ca adevărate odoare.

Știai că mulți dintre călugării copiști din Evul Mediu adăugau la sfârșitul manuscriselor mici însemnări numite „colofoane”, în care cereau cititorului o rugăciune sau se plângeau, cu umor, de frigul și oboseala scrisului?

Știai că British Library din Londra este una dintre cele mai mari biblioteci ale lumii, cu peste 150 de milioane de piese în colecții și adăugiri de milioane de articole în fiecare an?