Știai că Lev Tolstoi a rescris începutul romanului „Ana Karenina” de mai multe ori până a găsit tonul potrivit? Faimoasa frază de deschidere despre familiile fericite și cele nefericite a devenit una dintre cele mai citate propoziții din literatura universală.
Știai că Fiodor Dostoievski a fost condamnat la moarte în tinerețe și dus în fața plutonului de execuție? În ultima clipă, când aștepta focul, a sosit vestea că țarul i-a schimbat pedeapsa în ani de ocnă în Siberia. Trăirea aceea, la o palmă de moarte, i-a marcat pentru totdeauna scrisul.
Știai că Charles Dickens obișnuia să se plimbe pe jos kilometri întregi prin Londra, uneori noaptea, ca să-și limpezească gândurile și să-și adune personajele? Cunoștea străzile orașului atât de bine, încât acestea au devenit ele însele un personaj viu în romanele lui.
Știai că Balzac și-a strâns zecile de romane și nuvele sub un singur titlu uriaș, „Comedia umană”, visând să zugrăvească întreaga societate a vremii sale? Personajele treceau dintr-o carte în alta, așa încât cititorul le regăsea, mai tinere sau mai bătrâne, de la un roman la altul.
Știai că Victor Hugo a scris romanul „Mizerabilii” de-a lungul multor ani și că, după apariția lui, aflat în exil și curios să afle cum se vinde cartea, i-ar fi trimis editorului o telegramă cu un singur semn: „?”. Editorul i-ar fi răspuns tot cu un semn: „!” — pentru a-i spune că succesul e uriaș.
Știai că Jules Verne a fost respins de editori la primul său mare roman și era gata să arunce manuscrisul în foc? Soția l-ar fi salvat din flăcări, iar cartea a găsit apoi un editor care i-a devenit prieten și i-a publicat aproape toate „Călătoriile extraordinare”.
Știai că Shakespeare a inventat sau a răspândit sute de cuvinte și expresii care se folosesc și azi în engleză? Multe vorbe pe care oamenii le rostesc fără să știe de unde vin au apărut pentru prima oară scrise negru pe alb în piesele lui.
Știai că Goethe spunea că, atunci când îl apuca inspirația, scria uneori atât de repede și de aplecat peste masă, încât nici nu-și mai îndrepta foaia? Povestea că unele pagini din tinerețe le-a așternut aproape într-o transă, ca și cum cuvintele veneau de la sine.
Știai că Agatha Christie a lucrat în tinerețe într-o farmacie de spital și că astfel a ajuns să cunoască bine otrăvurile? Aceste cunoștințe i-au folosit din plin în romanele polițiste, unde otrava aleasă și efectele ei sunt descrise cu o exactitate care i-a uimit pe medici și pe chimiști.
Știai că manuscrisele lui Mihai Eminescu — cele aproximativ 15.000 de file păstrate în 44 de caiete — au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu în 1902, iar în 2010 au fost înscrise în Registrul „Memoria Lumii” al UNESCO?
Știai că poemul „Luceafărul” al lui Eminescu a fost publicat pentru prima dată în 1883, iar poetul a lucrat la el ani de zile, lăsând în caiete numeroase variante și forme intermediare ale textului?
Știai că în caietele lui Eminescu se găsesc nu doar poezii, ci și însemnări de filosofie, economie, matematică, traduceri și schițe — o adevărată oglindă a minții sale enciclopedice?
Știai că Ion Creangă și-a scris „Amintiri din copilărie” la îndemnul prietenului său Mihai Eminescu, și că cele patru părți ale operei au apărut în revista „Convorbiri literare” între 1881 și 1892?
Știai că Ion Creangă și Mihai Eminescu au legat o prietenie strânsă la Iași, iar o vreme Eminescu a locuit chiar în bojdeuca lui Creangă din mahalaua Țicău?
Știai că bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, unde a scris o parte din opera sa, este considerată primul muzeu memorial literar din România, deschis în 1918?
Știai că Ion Creangă a fost, înainte de a deveni scriitor, diacon și învățător, și a scris manuale școlare precum „Metoda nouă de scriere și cetire”, folosite în școlile din vremea sa?
Știai că Ion Luca Caragiale, considerat cel mai mare dramaturg român, și-a petrecut ultimii ani ai vieții la Berlin, unde a și murit în 1912?
Știai că numele complet al piesei celebre a lui Caragiale este „O scrisoare pierdută”, jucată pentru prima dată în 1884, și că e considerată una dintre cele mai reprezentate comedii din teatrul românesc?
Știai că Mihail Sadoveanu a fost un scriitor extrem de prolific, autor a peste o sută de volume, primind porecla afectuoasă de „Ceahlăul literaturii române”?
Știai că romanul „Baltagul” al lui Mihail Sadoveanu, apărut în 1930, ar fi fost scris, după mărturii, într-un timp uimitor de scurt, și că se inspiră din motivul baladei populare „Miorița”?
Știai că romanul „Ion” al lui Liviu Rebreanu, publicat în 1920, este considerat primul mare roman modern românesc și a fost premiat de Academia Română?
Știai că Liviu Rebreanu a mărturisit că geneza romanului „Ion” a pornit de la o scenă reală — imaginea unui țăran care s-a aplecat și a sărutat pământul —, imagine ce a devenit simbolul întregii cărți?
Știai că Mircea Eliade, cunoscut în lume ca istoric al religiilor și profesor la Universitatea din Chicago, a fost și un mare scriitor român, autor al romanului „Maitreyi”, publicat în 1933?
Știai că Mircea Eliade a scris în tinerețe, ca elev și student, sute de articole și un jurnal, iar romanul „Maitreyi” s-a inspirat din experiența sa reală din India, unde a studiat sanscrita și filosofia indiană?
Știai că romanul „Moromeții” al lui Marin Preda a apărut în două volume, primul în 1955 și al doilea abia în 1967, la mai bine de un deceniu distanță?
Știai că una dintre cele mai cunoscute replici din literatura română — „timpul nu mai avea răbdare” — încheie primul volum al romanului „Moromeții” de Marin Preda?
Știai că poetul Nichita Stănescu a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură și a primit în 1982 prestigiosul premiu internațional „Cununa de Aur” la Festivalul de la Struga, în Macedonia?
Știai că volumul lui Nichita Stănescu „11 elegii”, apărut în 1966, este considerat una dintre capodoperele poeziei românești moderne, iar poetul își numea uneori cuvintele „necuvinte”?
Știai că Titu Maiorescu, întemeietorul criticii literare moderne românești, a lansat celebra teorie a „formelor fără fond”, prin care critica împrumuturile superficiale de instituții occidentale fără o bază reală în societatea românească?
Știai că societatea culturală „Junimea” a luat naștere la Iași în 1863 și că din ea au făcut parte, printre alții, Titu Maiorescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și Ion Creangă?