Credință

Știai că în popor Buna Vestire se numește și „Blagoveștenia”, cuvânt slavon care înseamnă „vestea cea bună”? Este singurul praznic împărătesc la care, chiar dacă pică în Postul Mare, rânduiala îngăduie dezlegare la pește.

Știai că Duminica Floriilor se numește în cărțile bisericești „Intrarea Domnului în Ierusalim”? Ea prăznuiește ziua în care mulțimea L-a întâmpinat pe Iisus cu ramuri de finic și de măslin, strigând „Osana!”, cu o săptămână înainte de Înviere.

Știai că la noi, la Florii, în locul ramurilor de finic din Țara Sfântă se sfințesc și se împart ramuri de salcie? Salcia, care odrăslește printre cele dintâi la venirea primăverii, a fost aleasă ca semn al biruinței vieții asupra morții.

Știai că data Paștelui nu este fixă, ci se socotește după o rânduială stabilită la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, din anul 325? Paștele se prăznuiește în prima duminică de după luna plină ce urmează echinocțiului de primăvară.

Știai că Biserica Ortodoxă păstrează rânduiala ca Paștele să fie totdeauna după Paștele iudaic, urmând ordinea firească a Evangheliilor? De aceea data Paștelui ortodox se deosebește adesea de cea a Paștelui catolic, care urmează calendarul îndreptat.

Știai că Postul Mare, care duce către Paște, ține patruzeci de zile, după pilda postului de patruzeci de zile al Mântuitorului în pustie? La aceste patruzeci de zile se adaugă apoi Săptămâna Patimilor, încheind pregătirea pentru Sfintele Paști.

Știai că Postul Mare este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de peste an? El începe cu Lunea Curată, după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, numită în popor și Lăsatul secului de brânză.

Știai că, pe lângă Postul Mare, Biserica rânduiește peste an încă trei posturi de mai multe zile: Postul Nașterii Domnului (Crăciunul), Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și Postul Adormirii Maicii Domnului? La acestea se adaugă și posturile de peste săptămână, miercurea și vinerea.

Știai că postul de miercuri și de vineri este ținut încă din veacurile de început ale creștinătății? Miercurea se postește în amintirea vânzării Domnului de către Iuda, iar vinerea, în amintirea Răstignirii Sale pe Cruce.

Știai că Înălțarea Domnului se prăznuiește totdeauna într-o joi, la patruzeci de zile după Sfintele Paști? Numărul de patruzeci de zile amintește vremea în care Mântuitorul, după Înviere, S-a arătat ucenicilor Săi, mai înainte de a Se înălța la cer.

Știai că la noi Înălțarea Domnului este cinstită și ca Zi a Eroilor, sărbătoare națională închinată pomenirii celor căzuți pentru neam și credință? În această zi, în biserici, credincioșii se întâmpină cu salutul pascal „Hristos a înviat!”.

Știai că Rusaliile, adică Pogorârea Sfântului Duh, se prăznuiesc la cincizeci de zile după Paște? De aici vine și numele de Cincizecime, iar sărbătoarea este socotită ziua întemeierii Bisericii, când Apostolii au primit puterea Duhului Sfânt.

Știai că la praznicul Rusaliilor bisericile se împodobesc cu ramuri verzi de tei, de nuc și de frunzar? Verdeața este semn al harului dătător de viață al Duhului Sfânt, iar în această zi se face slujba plecării genunchilor, cu rugăciunile îngenuncheate.

Știai că Schimbarea la Față a Domnului se prăznuiește la 6 august? Ea amintește clipa în care Iisus, pe Muntele Taborului, S-a arătat celor trei ucenici cu fața strălucind ca soarele și cu veșmintele albe ca lumina.

Știai că la praznicul Schimbării la Față se aduc în biserică struguri și poame spre binecuvântare? Este cea dintâi sărbătoare la care se sfințesc roadele viei, ca semn de mulțumire pentru darurile pământului.

Știai că Adormirea Maicii Domnului, prăznuită la 15 august, este precedată de un post de două săptămâni, început la 1 august? Acest post, deși scurt, este ținut cu multă evlavie, iar în popor sărbătoarea se numește și „Sfânta Maria Mare”.

Știai că sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se numește „Adormire”, iar nu „moarte”? Prin acest cuvânt, Biserica mărturisește credința că Maica Domnului a trecut din această viață ca într-un somn lin, fiind apoi mutată cu trupul la ceruri.

Știai că praznicul Înălțării Sfintei Cruci, prăznuit la 14 septembrie, amintește aflarea lemnului Sfintei Cruci de către împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin, la Ierusalim? În această zi, deși e mare praznic, se ține post, din cinstire a Patimilor Domnului.

Știai că cele mai mari sărbători ale anului bisericesc se numesc „praznice împărătești”? Ele sunt douăsprezece la număr, fără a socoti Sfintele Paști, care este numit „praznicul praznicelor și sărbătoarea sărbătorilor”.

Știai că anul bisericesc nu începe la 1 ianuarie, ci la 1 septembrie? Această rânduială, numită „Indictul”, a fost moștenită din vremea împăratului Constantin cel Mare și amintește începutul propovăduirii Mântuitorului.

Știai că, după rânduiala bisericească, ziua liturgică nu începe dimineața, ci în seara dinainte, o dată cu apusul soarelui? De aceea slujba de seară, Vecernia, deschide prăznuirea fiecărei sărbători, după cuvântul din Scriptură: „a fost seară și a fost dimineață”.

Știai că, pe lângă cele douăsprezece praznice împărătești, unele sărbători mari sunt neschimbate ca dată, iar altele se mișcă în fiecare an după data Paștelui? Cele legate de Paște, precum Floriile, Înălțarea și Rusaliile, se numesc sărbători mișcătoare, iar celelalte, sărbători nemișcate.

Știai că Sfântul Nicolae a fost episcop al cetății Mira din Licia (astăzi Demre, în sudul Turciei) și a trăit în vremea împăratului Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea?

Știai că obiceiul de a face daruri de Sfântul Nicolae vine din fapta lui de a lăsa, pe ascuns, punguțe cu aur la fereastra unui om sărac, ca să-și poată mărita cele trei fiice fără rușinea sărăciei?

Știai că, potrivit tradiției, moaștele Sfântului Nicolae izvorăsc o mireasmă numită „mana Sfântului Nicolae”, un lichid limpede adunat an de an la Bari, în sudul Italiei, unde au fost aduse în anul 1087?

Știai că Sfântul Gheorghe este numit „Purtătorul de biruință” și că a fost ostaș în armata romană, mărturisind credința creștină în vremea prigoanei împăratului Dioclețian, la începutul secolului al IV-lea?

Știai că icoana Sfântului Gheorghe ucigând balaurul nu înfățișează o luptă istorică, ci este o închipuire a biruinței credinței asupra răului, așa cum lumina risipește întunericul?

Știai că Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în cetatea Epivat, lângă Constantinopol, și că a trăit în pustie ca sihastră, mâncând puțin și priveghind în rugăciune?

Știai că moaștele Sfintei Parascheva au fost aduse la Iași în anul 1641, prin grija domnitorului Vasile Lupu, și de atunci este cinstită drept ocrotitoarea Moldovei?

Știai că în fiecare an, la 14 octombrie, zeci de mii de pelerini pornesc pe jos spre Iași, la racla Sfintei Parascheva, într-un pelerinaj care ține câteva zile și nopți?