Marele „Retablul de la San Zaccaria”, pictat de Bellini în 1505, se află încă în biserica pentru care a fost creat la Veneția. Arhitectura pictată a nișei se continuă cu tulburătoare precizie în rama de piatră reală și în bolta capelei, astfel încât spațiul zugrăvit pare o prelungire firească a bisericii.

Știai că în vechile coruri bisericești, unde femeile nu cântau, glasurile înalte erau ținute de copii și de bărbați cu voce subțire, iar armonia deplină se ridica astfel numai din glasuri de bărbați și de prunci? De aici a rămas până azi împărțirea corului pe cele patru voci — sopran, alto, tenor și bas — ca patru trepte ale aceleiași scări către cer.

Știai că gama este un șir de note urcate treaptă cu treaptă? Gama majoră sună luminos și vesel, iar gama minoră sună mai melancolică și mai gravă. Diferența dintre ele stă în distanțele dintre note: o singură treaptă schimbată transformă bucuria în tristețe.