Simbolismul (sfârșitul secolului XIX) a respins realitatea vizibilă în favoarea viselor, miturilor și stărilor interioare, sugerând idei prin imagini enigmatice. Îl recunoști după atmosfera onirică și misterioasă; Gustave Moreau și Odilon Redon sunt reprezentanți.

Știai că fiecare culoare dintr-o xilogravură nishiki-e cerea o placă de lemn separată, tipărită pe rând peste aceeași coală? Pentru ca hârtia să cadă exact în același loc de fiecare dată, gravorii tăiau în lemn niște repere numite kentō, un fel de colțare de aliniere. Această invenție discretă a făcut posibilă suprapunerea precisă a zece sau mai multe culori pe o singură foaie.

Înaintea fovismului deplin, Matisse trecuse printr-o scurtă fază neoimpresionistă, alături de Paul Signac la Saint-Tropez, în 1904. Din acea vară a rezultat „Luxe, calme et volupté”, cu tușe divizate, un pas intermediar înainte ca el să elibereze culoarea complet.