În „Jurământul Horaților”, Jacques-Louis David a construit compoziția pe o rigoare aproape geometrică: trei arcade despart cele trei grupuri de personaje, bărbații rigizi și hotărâți contrastând cu femeile prăbușite de durere. Pictura, expusă la Salonul din 1785, a devenit un manifest al neoclasicismului și, mai târziu, un simbol al idealurilor revoluționare.

Știai că, în veacul al XIX-lea, un cărturar pe nume Anton Pann a fost printre cei care au așezat muzica bisericească bizantină pe grai românesc? Tot el a strâns cântece și zicale de tot felul, iar lui i se leagă numele și de melodia care avea să devină, mai târziu, imnul „Deșteaptă-te, române”.

Marea muzică este cea care pătrunde în urechea cu ușurință și părăsește memoria cu greutate.