Termenul japonez „sumi-e” (墨絵) înseamnă tot „pictură cu cerneală” și a fost adus în Japonia mai ales prin călugării Zen începând cu secolul al XIV-lea. În sumi-e, gestul trebuie făcut dintr-o singură mișcare, fără corectură: cerneala pe hârtia absorbantă nu poate fi ștearsă, iar tușa arată exact ezitarea sau siguranța mâinii. De aceea disciplina se apropia de o practică spirituală, nu doar de un exercițiu artistic.

„Moise”, sculptat pentru mormântul papei Iulius al II-lea, poartă pe frunte două protuberanțe asemenea unor coarne. Ele provin dintr-o traducere latină a Bibliei în care cuvântul ebraic pentru „rază de lumină” a fost redat prin „cornut”, adică purtător de coarne. Astfel, o confuzie de traducere s-a preschimbat în marmură.

Știai că vestita siglă cu un cățel care ascultă atent o pâlnie de gramofon a pornit de la un tablou intitulat „His Master's Voice”, adică „Vocea stăpânului său”? Câinele, pe nume Nipper, părea că recunoaște glasul stăpânului dispărut, ieșind din aparat.