Golurile din sculpturile lui Henry Moore nu sunt simplă absență: artistul afirma că orificiul poate avea la fel de multă semnificație ca masa solidă din jurul lui. Perforând forma, el lăsa peisajul și lumina să treacă prin bronz, unind astfel opera cu cerul din spatele ei.

În fiecare mișcare a stelelor și în fiecare formă se află muzică; iar în om este o muzică lăuntrică.

Pigmenții de acuarelă se împart în transparenți, semitransparenți și opaci, iar unii sunt „granulanți”: particulele lor mari se depun în adânciturile hârtiei și lasă o textură pietroasă, ca la ultramarinul veritabil sau la sienna arsă. Alții, precum culorile pe bază de anilină din trecut, sunt „fugitivi” — se decolorează la lumină, motiv pentru care acuarelele se țin ferite de soare.