Pop Art (anii 1950-1960) a preluat imagini din cultura de masă - reclame, benzi desenate, produse de consum - și le-a transformat în artă. Andy Warhol, cu cutiile de supă Campbell și portretele multiplicate ale Marilynei Monroe, e figura sa emblematică.

Știai că misteriosul portretist de actori Tōshūsai Sharaku a produs o mulțime uimitoare de planșe într-un interval de numai vreo zece luni, între 1794 și 1795, apoi a dispărut fără urmă? Chipurile sale de actori kabuki, cu trăsături exagerate până la caricatură, i-au nedumerit pe contemporani prin sinceritatea lor crudă. Identitatea lui reală a rămas mult timp una dintre marile enigme ale ukiyo-e.

John Singer Sargent s-a săturat atât de tare de comenzile mondene de portrete încât le numea „o pacoste”. În ultimii ani ai vieții s-a întors la acuarelă și la peisaj, pictând marmura din carierele de la Carrara și grădinile din Italia cu o libertate a tușei pe care rareori și-o îngăduia în portretele de comandă.