La școala din sat, un copil a ridicat mâna și a întrebat: „Învățătorule, de ce cerul e albastru?” Ceilalți au râs, iar învățătorul putea să treacă mai departe. În loc de asta, s-a așezat lângă copil și a zis: „Nu știu întru totul, dar hai să căutăm împreună.” Și au deschis cărțile, și au privit spre fereastră, și au întrebat mai departe. Peste ani, acel copil a ajuns cel mai iscoditor om din partea locului. Un dascăl adevărat nu se rușinează de întrebarea unui copil, căci în ea se ascunde începutul oricărei cunoașteri.