Poveste cu tâlc
Doi oameni s-au suit la templu să se roage: unul fariseu, celălalt vameș. Fariseul, stând drept, se lăuda: „Îți mulțumesc că nu sunt ca ceilalți oameni, răpitori sau ca acest vameș.” Vameșul însă, stând departe, nici ochii nu îndrăznea să și-i ridice, ci își bătea pieptul zicând: „Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosului.” Iar cel ce s-a smerit s-a coborât mai îndreptat la casa lui decât cel ce s-a înălțat. Rugăciunea care urcă la cer nu este cea care numără fapte bune, ci cea care își cunoaște sărăcia și cere milă.
— pildă evanghelică
Din același raft

Alte picături din Credință

Un citat · Credință
Dobândește duhul păcii și mii de oameni din jurul tău se vor mântui.
Sfântul Serafim de Sarov
Poveste cu tâlc · Credință
Un frate l-a întrebat pe un bătrân: „Ce este smerenia?” Bătrânul a răspuns: „Smerenia este să faci bine celor ce îți fac rău.” Fratele a zis: „Iar dacă nu ajung la această măsură?” Bătrânul i-a spus: „Atunci fugi și taci.” Cel ce nu poate încă să răsplătească răul cu bine, măcar să nu răsplătească răul cu rău.
Citește tot →
din tradiția monahală
Rugăciune · Credință
Fie numele Domnului binecuvântat, de acum și până în veac. (de trei ori)
Cântare liturgică (după Psalmul 112, 2)