Poveste cu tâlc
Un frate cădea mereu în aceeași greșeală și, rușinat, se gândea să părăsească nevoința, socotind că nu mai are nădejde. A venit la un bătrân și i-a mărturisit deznădejdea. Bătrânul l-a întrebat: „Când cade copilul care învață să meargă, ce face?” „Se ridică și merge iar”, a zis fratele. „Și de câte ori cade?” „De multe ori.” „Atunci ridică-te și tu de câte ori cazi”, a zis bătrânul, „căci nu căderea te pierde, ci rămânerea jos.” Nădejdea creștină, iată, nu este încredințarea că nu vom mai cădea, ci hotărârea de a ne ridica de fiecare dată.
— poveste tradițională creștină
Din același raft

Alte picături din Credință

Rugăciune · Credință
Binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul! Doamne, Dumnezeul meu, măritu-Te-ai foarte. Întru strălucire și în mare podoabă Te-ai îmbrăcat; Cel ce Te îmbraci cu lumina ca și cu o haină.
Proorocul David
Rugăciune · Credință
Altă rugăciune a Sfântului Vasile cel Mare (de mulțumire după Dumnezeiasca Împărtășire) Stăpâne, Hristoase Dumnezeule, Împăratul veacurilor și Făcătorul tuturor, mulțumesc Ție pentru toate bunătățile câte mi-ai dat mie și pentru împărtășirea cu Preacuratele și de viață făcătoarele Tale Taine. Deci, mă rog Ție, Bunule și Iubitorule de oameni, păzește-mă sub acoperământul Tău și sub umbra aripilor Tale, și-mi dăruiește, până la suflarea cea mai de pe urmă, cu cuget curat și cu vrednicie, să mă împărtășesc cu Sfintele Tale Taine, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci. Că Tu ești Pâinea vieții, Izvorul sfințirii, Dătătorul bunătăților, și Ție slavă înălțăm, împreună și Părintelui și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Citește tot →
Sfântul Vasile cel Mare
Știai că… · Credință
Știai că Nașterea Domnului nu s-a sărbătorit dintotdeauna pe 25 decembrie? În primele veacuri creștine, în Răsărit, Nașterea și Botezul Domnului erau prăznuite împreună, la 6 ianuarie, sub numele de Epifanie („Arătarea”). Data de 25 decembrie s-a răspândit pe larg abia din secolul al IV-lea.
Citește tot →