Doi oameni s-au suit la templu să se roage: un fariseu și un vameș. Fariseul, stând drept, se ruga în sine: „Îți mulțumesc, Doamne, că nu sunt ca ceilalți oameni, răpitori, nedrepți, sau ca acest vameș.” Iar vameșul, stând departe, nici ochii nu voia să-și ridice la cer, ci își bătea pieptul zicând: „Doamne, milostiv fii mie, păcătosului.” Vă spun că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa lui decât celălalt, căci cel ce se înalță se va smeri, iar cel ce se smerește se va înălța.
Citește tot →parabolă evanghelică
Cel ce pe heruvimi cu taină închipuim și făcătoarei de viață Treimi întreit-sfântă cântare aducem, toată grija cea lumească acum să o lepădăm. Ca pe Împăratul tuturor să-L primim, pe Cel înconjurat în chip nevăzut de cetele îngerești. Aliluia, aliluia, aliluia.
Citește tot →Cântare liturgică (Imnul Heruvic)