Se spunea despre avva Arsenie că, pe când era la palatul împărătesc, s-a rugat lui Dumnezeu: „Doamne, îndreptează-mă cum să mă mântuiesc.” Și i-a venit glas: „Arsenie, fugi de oameni și te vei mântui.” Ducându-se la viața pustnicească, iarăși s-a rugat cu aceleași cuvinte, și a auzit un glas zicând: „Arsenie, fugi, taci și te liniștește; acestea sunt rădăcinile nepăcătuirii.”