Un om bogat s-a dus la un bătrân și s-a lăudat că postește mult și dă milostenie. Bătrânul l-a întrebat: „Când postești, aștepți laudă de la oameni?” Omul a tăcut. „Când dai milostenie, o faci ca să te vadă lumea?” Omul iar a tăcut. Atunci bătrânul i-a zis: „Fapta bună făcută pentru slava deșartă este ca banul aruncat într-o pungă găurită: cade și se pierde. Fă binele în ascuns, și Tatăl care vede în ascuns îți va răsplăti.”