L-a întrebat cineva pe avva Arsenie pentru ce, fiind atât de învățat în înțelepciunea grecilor și romanilor, cere sfat de la un țăran simplu despre gândurile sale. Iar el a răspuns: „Învățătura grecilor și a romanilor o știu, dar alfabetul acestui țăran încă nu l-am învățat.” Căci smerenia și simplitatea inimii sunt o știință mai înaltă decât toată înțelepciunea lumii.

Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este Împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul. Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este Împărăția cerurilor. Fericiți veți fi când vă vor ocărî pe voi și vă vor prigoni și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, mințind, pentru Mine. Bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este în ceruri.

Pâinea pe care o ții tu este a celui flămând; haina pe care o păstrezi în lăzi este a celui gol; încălțămintea care putrezește la tine este a celui desculț; argintul pe care îl ții îngropat este al celui lipsit.