Știai că masca cu „cioc” a doctorului de ciumă, devenită simbol al Evului Mediu, este de fapt din secolul al XVII-lea, mult după Ciuma Neagră? Ciocul era umplut cu ierburi și mirodenii, pentru că medicii credeau că boala se răspândea prin „aerul stricat”. Deci nu apare deloc în timpul marii epidemii medievale.

Știai că erupția Vezuviului din anul 79 d.Hr. a îngropat orașul Pompei sub un strat gros de cenușă și pietre ponce, păstrându-l aproape neatins timp de secole? Cenușa a mulat corpurile celor prinși de dezastru, iar arheologii au turnat mai târziu ghips în golurile rămase, redându-le formele. Pe ziduri s-au păstrat până și afișele electorale și mâzgăliturile trecătorilor.

Știai că asasinatul care a aprins Marele Război s-a petrecut aproape din întâmplare? La 28 iunie 1914, la Sarajevo, o primă bombă aruncată spre arhiducele Franz Ferdinand ratase ținta. Descurajat, unul dintre conspiratori, Gavrilo Princip, se retrăsese la o prăvălie, iar automobilul arhiducelui, luând din greșeală o stradă greșită, s-a oprit chiar în fața lui. Acea cotitură nefericită a schimbat cursul secolului.