Știai că în bulele prinse în gheața ghețarilor se păstrează aerul de altădată? Adânc în calota antarctică, în gheața veche de sute de mii de ani, stau închise mici pungi de aer străvechi, iar cercetătorii citesc în ele văzduhul lumii dinaintea noastră, ca dintr-o carte tăcută.

Deșertul Taklamakan din Xinjiang, China, este cel mai mare deșert cu nisip mișcător din Asia și al doilea din lume ca suprafață a dunelor active, acoperind peste 270.000 km². Numele său este interpretat în turcă veche drept cel în care intri și nu mai ieși, reflectând pericolele sale istorice pentru caravanele de pe Drumul Mătăsii. Dunele pot atinge 100 m înălțime și avansează anual, îngropând periodic infrastructura și așezările din jur.

Știai că sub aproape fiecare pădure se întinde o rețea nevăzută prin care copacii schimbă hrană și semnale, o urzeală numită în glumă „wood wide web”? Ciupercile micoriziene își împletesc hifele cu rădăcinile arborilor, primind zaharuri și dăruind în schimb apă și minerale sorbite din adâncul solului. Prin aceste fire, un copac bătrân poate hrăni un puiet umbrit, iar pădurea întreagă respiră ca un singur trup.