Viață de om
Oameni
Gheorghe Tăttărescu s-a născut în octombrie 1820 la Focșani și a învățat pictura lângă unchiul său, zugravul Nicolae Teodorescu, înainte de a obține o bursă pentru studii la Academia San Luca din Roma între 1845 și 1851. îtors în țară, s-a remarcat ca pictor religios de excepție, executat fręsce în stil neoclasic italian în peste 50 de biserici din București, Iași și alte orașe, printre care Mitropolia din Iași și biserica Sf. Spiridon. A întreținut și o bogată activitate seculară, cu portrete, scene istorice și alegorii, contribuind la impunerea neocelasicismului academic în pictura românească. Alături de Theodor Aman, a contribuit la înființarea Școlii de Arte Frumoase din București în 1864, unde a predat pictura. S-a stins la București la 24 octombrie 1894, lăsând o moștenire artistică imprimată în piatra și fresca zecilor de lăcașuri sfinte.
— Gheorghe Tăttărescu
Pictori · 1820–1894
Din același raft

Alte picături din Oameni

Oameni
Viață de om · Oameni
Ivan Constantinovici Aivazovski s-a născut pe 29 iulie 1817 la Feodosia, în Crimeea, dintr-o familie de origine armeană, și a crescut în sărăcie, remarcându-se de timpuriu prin talentul excepțional. A studiat la Academia de Arte din Sankt-Petersburg, unde a obținut medalia de aur, și a călătorit în Italia și Europa de Vest, impunându-se rapid ca maestru al marinei romantice. În aproape șase decenii de creație a realizat circa 6 000 de lucrări, dintre care Al nouălea val (1850) rămâne cel mai celebru — o viziune grandioasă a forței și frumuseții oceanice. S-a întors la Feodosia, unde a fondat o școală de arte și un muzeu, devenind un binefăcător al orașului natal. A murit pe 5 mai 1900 la Feodosia, recunoscut ca unul dintre cei mai mari pictori marinisti din lume.
Citește tot →
Ivan Aivazovski · Pictori · 1817–1900
Oameni
Viață de om · Oameni
S-a născut la 10 octombrie 1861 la Store Frøen, lângă Christiania (astăzi Oslo), în Norvegia. În 1888 a condus prima traversare a calotei de gheață a Groenlandei pe schiuri, iar apoi a conceput îndrăznețul plan al expediției cu nava „Fram” (1893–1896): a lăsat vasul, special construit, să fie prins în gheața Oceanului Arctic și purtat de curenți, pornind cu Hjalmar Johansen pe gheață spre nord și atingând, în 1895, cea mai nordică latitudine atinsă de om până atunci. Om de știință de seamă, a pus bazele oceanografiei moderne și a fost profesor la universitatea din Christiania. După Primul Război Mondial s-a dedicat cauzei umanitare, organizând ajutorarea prizonierilor și a refugiaților și inventând „pașaportul Nansen” pentru apatrizi, motiv pentru care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1922. A murit la 13 mai 1930, la Lysaker, lângă Oslo.
Citește tot →
Fridtjof Nansen · Exploratori & Călători · 1861–1930
Oameni
Un citat · Oameni
Din ceas, dedus adâncul acestei calme creste, / Intrată prin oglindă în mântuit azur.
Ion Barbu · Scriitori & Poeți