Sava Hentia s-a nascut la 1 februarie 1848 in Sebesel, judetul Alba, al optulea dintre cei paisprezece copii ai preotului Ilie Hentia. La varsta de cincisprezece ani a ramas surd in urma unui tratament cu chinina pentru febra tifoida, dar aceasta infirmitate nu i-a frant vocatia artistica. A studiat la Scoala de Belle-Arte din Bucuresti, avandu-i profesori pe Gheorghe Tattarescu si Theodor Aman, si a obtinut prima bursa acordata de institutie pentru studii la Paris, unde l-a avut indrumator pe Alexandre Cabanel. Participant ca pictor de front la Razboiul de Independenta (1877-1878) alaturi de Nicolae Grigorescu, a realizat sute de desene si tablouri cu scene de lupta, devenind unul dintre cei mai importanti pictori documentari ai epocii. A murit pe 21 februarie 1904 la Bucuresti, lasand peste cinci sute de lucrari: portrete, compozitii istorice, peisaje si naturi statice.