Un citat · Oameni
Există o măreție în această viziune asupra vieții... că, dintr-un început atât de simplu, forme nesfârșite, cele mai frumoase și mai minunate, au evoluat și continuă să evolueze.
Viață de om
Claude Debussy s-a născut pe 22 august 1862 la Saint-Germain-en-Laye, Franța, într-o familie modestă, și a intrat la Conservatorul din Paris la vârsta de unsprezece ani, arătând de timpuriu un talent aparte pentru armonie. Considerat părintele impresionismului muzical, a creat un limbaj sonor cu totul nou — bazat pe scări modale, acorduri de nonă și undecimai, timbruri orchestrale rafinate — care a deschis drumul muzicii secolului al XX-lea. Capodoperele sale includ Prélude à l'après-midi d'un faune (1894), ciclul pentru pian Images, suite-ul Bergamasque (cuprinzând Clair de lune) și opera Pelléas et Mélisande. Deși a refuzat eticheta de impresionist, muzica sa evocă lumina, apa și natura cu o sensibilitate poetică inegalabilă. Bolnav de cancer, a continuat să compună până aproape de moarte, stingându-se la Paris pe 25 martie 1918, în timpul bombardamentelor germane asupra orașului.
— Claude Debussy
Din același raft
Alte picături din Oameni
Viață de om · Oameni
Sfântul Isaac s-a nevoit în ținuturile Răsăritului sirian, viețuind ca sihastru în pustie și fiind vestit pentru adâncimea trăirii sale duhovnicești. A fost așezat episcop al Ninivei, însă, iubind mai mult liniștea și rugăciunea, s-a retras după puțină vreme din scaun și s-a întors la nevoința pustnicească. A lăsat „Cuvinte ascetice”, pline de învățătură despre rugăciune, despre smerenie, despre lacrimile pocăinței și despre nemărginita milostivire a lui Dumnezeu față de toată zidirea. Scrierile sale, tălmăcite în grecește la Mănăstirea Sfântul Sava, s-au răspândit în toată lumea ortodoxă și au hrănit veacuri de-a rândul viața duhovnicească. Este cinstit ca mare dascăl al rugăciunii inimii și pomenit la 28 ianuarie.
Citește tot →Viață de om · Oameni
Nicolae Grigorescu s-a născut la 15 mai 1838 în satul Pitaru, județul Dâmbovița, într-o familie modestă, și a deprins meșteșugul picturii de timpuriu, pictând icoane pentru mănăstiri încă din adolescență. Bursier al statului român, a studiat la Paris în cercul școlii de la Barbizon, asimilând realismul francez și îmbogățindu-l cu o sensibilitate profund românească. S-a impus ca întemeietorul picturii moderne românești prin tablourile sale cu țărani, car cu boi, câmpii luminoase și peisaje rustice de o prospețime unică. A însoțit armata română pe front în timpul Războiului de Independență din 1877, lăsând o mărturie vizuală de neprețuit a acelor evenimente. S-a stins la Câmpina la 21 iulie 1907, lăsând o operă monumentală care rămâne cea mai iubită expresie a sufletului românesc în pictură.
Citește tot →