Un citat · Oameni
Un adevăr științific nou nu triumfă convingându-și adversarii și făcându-i să vadă lumina, ci mai degrabă pentru că adversarii săi mor și crește o nouă generație care este familiarizată cu el.
Viață de om
Hermann Julius Oberth s-a născut pe 25 iunie 1894 în Hermannstadt (actualul Sibiu), Transilvania, pe atunci parte a Austro-Ungariei, într-o familie de etnie germană. Pasionat din copilărie de romanele lui Jules Verne, a dedicat întreaga viață demonstrării matematice și inginerești a zborului rachetic, publicând în 1923 lucrarea fundamentală Die Rakete zu den Planetenräumen, respinsă inițial ca teză de doctorat. Alături de Konstantin Țiolkovski și Robert Goddard, este considerat unul dintre părinții astronauticii moderne, contribuind la conceptele de rachetă cu combustibil lichid, stație orbitală și zbor interplanetar. A colaborat cu Wernher von Braun și cu Societatea germană pentru navigație spațială, influențând generații întregi de ingineri. A murit pe 28 decembrie 1989 la Nürnberg, la vârsta de 95 de ani, trăind să vadă realizat visul său — omul pe Lună.
— Hermann Oberth
Din același raft
Alte picături din Oameni
Viață de om · Oameni
Născut în satul Calapodești din Moldova, într-o familie de credincioși simpli, tânărul Alexandru Constantin Luchian a fost atras de mic către viața de rugăciune. A intrat în viața monahală și s-a nevoit la Mănăstirea Neamț, apoi a plecat la Sfântul Munte Athos, unde s-a alăturat obștii românești ce avea să întemeieze Schitul Prodromu, luând numele de Antipa. Mai târziu a fost trimis în Rusia pentru strângerea de ajutoare, iar cea din urmă parte a vieții și-a petrecut-o în deplină nevoință și rugăciune neîncetată la Mănăstirea Valaam, unde era cinstit ca mare rugător isihast. Purtător al rugăciunii lui Iisus și al unei adânci smerenii, a adormit în pace la Valaam în anul 1882. Este cinstit deopotrivă de Biserica Ortodoxă Română și de cea Rusă, fiind unul dintre puținii sfinți români canonizați și în tradiția rusească.
Citește tot →Știai că… · Oameni
Deși pasionat de artă, Petrașcu se înscrisese inițial la Facultatea de Științe Naturale din București, pe care a abandonat-o pentru pictură; la recomandarea lui Nicolae Grigorescu a primit o bursă de studii în străinătate.