Știai că Nadia Comăneci avea doar paisprezece ani când a uluit lumea la Montreal și că antrenorul ei, Béla Károlyi, o descoperise ca o fetiță care se dădea de-a tumba în curtea grădiniței? Legenda spune că a găsit-o pe ea și pe o prietenă rotindu-se în roți laterale și le-a întrebat pe loc cine sunt.

Pablo Picasso a fost copilul-minune al Malagăi, care la paisprezece ani intra deja la Școala de Arte Frumoase din Barcelona. De-a lungul vieții s-a reinventat mereu, trecând prin perioada albastră a tristeții, cea trandafirie a tandreței, și născând apoi, împreună cu Georges Braque, cubismul care a spart formele lumii în fațete. În Guernica a strigat pe pânză durerea unui sat bombardat, în alb, negru și cenușiu, ca un bocet fără culoare. A lăsat în urmă mii de lucrări, ca un izvor care nu a secat niciodată.

Alexander Graham Bell s-a născut la 3 martie 1847 în Edinburgh, Scoția, într-o familie marcată de pasiunea pentru știința vorbirii și sunetului — tatăl și bunicul său erau specialiști în fonetica și elocuțiunea — și a crescut lângă o mamă cu deficiență de auz, ceea ce i-a modelat profund vocația. Emigrat în America de Nord, a brevetat la 7 martie 1876 primul telefon practic funcțional și a fondat în 1877 Bell Telephone Company, schimbând pentru totdeauna modul în care omenirea comunică la distanță. Dincolo de telefon, Bell a contribuit la îmbunătățirea vieții persoanelor cu deficiențe de auz, a lucrat la înregistrarea sunetului și la o primitivă formă de fotofon. A murit la 2 august 1922 la Beinn Bhreagh, Nova Scotia, Canada, iar în semn de omagiu, toate liniile telefonice din America de Nord au tăcut un minut la înmormântarea sa.