Niels Henrik David Bohr s-a născut pe 7 octombrie 1885 la Copenhaga, într-o familie intelectuală cu rădăcini în mediul academic și cel bancar evreiesc. A studiat la Universitatea din Copenhaga, obținând doctoratul în fizică în 1911, după care a colaborat cu Ernest Rutherford la Manchester, unde și-a fundamentat viziunea revoluționară asupra structurii atomului. Modelul atomic propus de el în 1913 — în care electronii ocupă orbite permise în jurul nucleului — a pus bazele mecanicii cuantice și i-a adus Premiul Nobel pentru Fizică în 1922. În al Doilea Război Mondial a contribuit la Proiectul Manhattan, dar a pledat consecvent pentru folosirea pașnică a energiei nucleare, contribuind la înființarea CERN în 1954. A murit la Copenhaga pe 18 noiembrie 1962, lăsând în urmă o moștenire intelectuală care continuă să modeleze fizica modernă.

Constantin Brâncoveanu a fost domn al Țării Românești vreme de peste douăzeci de ani, cârmuind cu înțelepciune într-o epocă de mari primejdii și lăsând în urmă un strălucit veac de cultură, cu biserici, mănăstiri și tipărituri în multe limbe. A fost ctitor darnic și sprijinitor al Ortodoxiei în tot Răsăritul, purtând grijă de așezăminte creștine până în Locurile Sfinte. Pârât la Poarta otomană și lipsit de domnie, a fost dus la Constantinopol împreună cu cei patru fii ai săi — Constantin, Ștefan, Radu și Matei — și cu sfetnicul Ianache. Silit să se lepede de credința creștină spre a-și scăpa viața și a fiilor săi, a ales moartea, îmbărbătându-și copiii să rabde tăierea capului mai degrabă decât să-L tăgăduiască pe Hristos. Au fost martirizați la 15 august 1714, zi în care sunt și pomeniți ca „Sfinții Martiri Brâncoveni”.

Theodor Pallady s-a născut la 11 aprilie 1871 la Iași, într-o familie înstărită, și a plecat la Paris unde, inițial înscris la Politehnică, și-a urmat în cele din urmă chemarea artistică — studiind pictura la École des Beaux-Arts în atelierul lui Gustave Moreau, coleg cu Henri Matisse. Prietenia sa profundă cu Matisse a marcat ambii artiști: iubirea lui Pallady pentru ie britanica românească a influențat celebrul tablou al lui Matisse, „La Blouse Roumaine”. A creat nuduri, naturi statice și interioare de o eleganță sobră, caracterizate de linie rafinată și armonie cromatică rară, situuându-se la intersecția dintre clasicism și modernitate. Unul dintre cei mai longevivi pictori români, a trăit până la 85 de ani și a rămas activ artistic până aproape de sfârșit, stinggându-se la București la 16 august 1956. Opera sa, deopotrivă românească și europeană, exprimă o sensibilitate intelectuală rafinată și atemporală.