Dimitrie Pompeiu s-a nascut la 4 octombrie 1873 in Broscauti, judetul Botosani, intr-o familie de tarani instariti, si si-a inceput cariera ca invatator inainte de a pleca la Paris in 1898 pentru studii matematice avansate. Si-a obtinut doctoratul la Sorbona in 1905, sub coordonarea lui Henri Poincare, cu o teza despre functiile monogene si aplicatiile lor, aducand contributii originale in teoria functiilor complexe. Revenit in Romania, a predat la Universitatea din Iasi si apoi la cea din Bucuresti, unde a format generatii de matematicieni. Este cunoscut pentru formula Cauchy-Pompeiu in analiza complexa, pentru problema Pompeiu in teoria functiilor si pentru contributii la mecanica rationala. S-a stins din viata la 8 octombrie 1954 in Bucuresti, la varsta de 81 de ani, lasand o opera matematica ce ii poarta numele in publicatii stiintifice internationale.

S-a născut în jurul anului 1822, în sclavie, în comitatul Dorchester din Maryland, Statele Unite, purtând la naștere numele Araminta Ross. În 1849 a fugit spre libertate în nord, dar n-a rămas să se bucure singură de ea: a revenit iar și iar în ținuturile sclaviei ca „mecanic” al Underground Railroad, călăuzind în taină zeci de robi spre libertate, fără să piardă vreodată vreun om. În timpul Războiului Civil a slujit ca cercetașă, spioană și infirmieră pentru armata Uniunii, iar mai târziu a sprijinit lupta pentru drepturile femeilor. La bătrânețe a întemeiat un cămin pentru bătrânii și nevoiașii de culoare, lângă Auburn, în statul New York. A murit la 10 martie 1913, la Auburn, cinstită ca un simbol al curajului și al libertății.

Pe patul de moarte, Bruegel a cerut soției sale să ardă câteva desene satirice — de teamă că inscripțiile lor prea ascuțite ar putea atrage necazuri familiei rămase în urmă.