S-a născut la 20 noiembrie 1858 la moșia Mårbacka, în ținutul Värmland al Suediei, într-o familie iubitoare de povești și de datini. Șchioapătând din pricina unei suferințe din copilărie, și-a găsit mângâierea în lumea basmelor și a legendelor auzite lângă vatră. A fost o vreme învățătoare, iar din amintirile și legendele meleagurilor natale a țesut romanul „Saga lui Gösta Berling” (1891), care a făcut-o cunoscută. În 1909 a devenit cea dintâi femeie încununată cu Premiul Nobel pentru Literatură, iar mai târziu cea dintâi femeie primită în Academia Suedeză. Iubită de copiii din lumea întreagă pentru „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson”, s-a stins la 16 martie 1940, la Mårbacka, moșia pe care izbutise s-o răscumpere cu roadele scrisului ei.

Știai că George Enescu putea cânta din memorie partituri întregi, până la ultima notă? Compozitorul Maurice Ravel l-a pus la încercare, arătându-i o sonată abia scrisă; Enescu a reprodus-o apoi la pian aproape fără greșeală, doar din amintirea unei singure lecturi. Această memorie fenomenală i-a uimit pe muzicienii Parisului.

Fiodor Abramov s-a nascut pe 29 februarie 1920 in satul Verkola, din Nordul Rusiei, intr-o familie de tarani, si a crescut cunoscand din interior viata grea a comunitatilor rurale. A studiat la Universitatea de Stat din Leningrad, intrerupandu-si studiile pentru a lupta in cel de-al Doilea Razboi Mondial, dupa care a devenit profesor universitar si, din 1960, scriitor cu norma intreaga. Opera sa principala, tetralogia Fratii si surorile (1958-1978), cronicareste cu onestitate si caldura viata taranilor din Nordul rusesc in deceniile de razboi si de colectivizare, contrazicand portretizarile idealizate impuse de regimul sovietic - fapt ce i-a atras condamnarea Uniunii Scriitorilor. A murit la Leningrad pe 14 mai 1983, lasand nefinalizat romanul Cartea curata, viziunea sa cea mai ambitioasa despre destinul Rusiei.