Născut la Sigmaringen în anul 1839, principe din casa de Hohenzollern-Sigmaringen, Carol a fost chemat pe tronul Principatelor Unite în anul 1866, după înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza, și a jurat credință noii sale patrii. Sub cârmuirea sa, România a purtat cu vitejie Războiul de Independență din anii 1877–1878, iar prin jertfa ostașilor la Plevna și Grivița și-a dobândit neatârnarea, recunoscută la congresul de la Berlin. În anul 1881 țara s-a înălțat la rang de regat, iar el a fost încoronat cel dintâi rege al României, cu o coroană turnată din oțelul unui tun luat de la turci. Domn de o disciplină și o cumpătare fără seamăn, a așezat temeliile statului modern, a înzestrat țara cu instituții, căi ferate și oaste bine rânduită. S-a stins în toamna anului 1914, la Sinaia, în castelul Peleș ridicat de el, lăsând în urmă o țară așezată și întărită.