Rene Descartes s-a nascut pe 31 martie 1596 la La Haye en Touraine, Franta, si a primit o educatie riguroasa la colegiul iezuit La Fleche, unde a descoperit atat matematica, cat si indoiala fata de cunoasterea scolastica. Dupa ani de calatorii si serviciu militar, s-a stabilit in Olanda, unde a lucrat in liniste timp de doua decenii la opera sa filosofica si stiintifica. In Discursul despre metoda (1637) a enuntat principiul cogito, ergo sum (cuget, deci exist), piatra de temelie a filosofiei moderne, iar in Meditatiile asupra filosofiei prime (1641) a articulat dualismul dintre minte si corp. A murit la Stockholm pe 11 februarie 1650, unde fusese invitat sa o instruiasca pe regina Christina a Suediei, rapit de o pneumonie dupa ce era obligat sa se trezeasca devreme pentru lectii in frigul nordic. Opera sa a influentat decisiv gandirea europeana pentru secole.

Știai că Galileo Galilei, condamnat de Inchiziție, și-a petrecut ultimii ani ai vieții în arest la domiciliu în vila lui de lângă Florența, orb și supravegheat? Chiar și în acei ani a reușit să scrie o operă fundamentală despre mișcare, care a fost tipărită pe ascuns în afara Italiei. Trupul i-a fost înmormântat inițial într-un colț ascuns, departe de locul de cinste.

În timpul Războiului de Independență din 1877, Grigorescu a mers pe front ca pictor, făcând schițe direct printre soldați. Din aceste însemnări au ieșit lucrări precum „Atacul de la Smârdan” și impresionantul „Dorobanțul”. A fost printre primii artiști români care au adus pe pânză un război trăit, nu doar imaginat în atelier.