Știai că tânărul Bach a fost odată chemat în fața consiliului bisericesc din Arnstadt fiindcă se încăierase pe stradă cu un student, un fagotist pe nume Geyersbach? Bach îi spusese muzicantului că suna ca un „țap”, vorba i-a ajuns la urechi, iar cearta s-a sfârșit cu bastoane scoase și un pumnal tras din teacă.

Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit.

Ippolito Desideri s-a născut la 21 decembrie 1684 la Pistoia, Italia, și a intrat de tânăr în Compania lui Iisus (iezuiți), hrănit de dorința de a duce misiunea creștină în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii. A sosit la Lhasa pe 18 martie 1716, devenind unul dintre primii europeni care au ajuns în capitala Tibetului, și a obținut permisiunea hanului mongol al Tibetului de a rămâne, studia și predica. Spre deosebire de alți misionari, Desideri a învățat cu desăvârșire limba tibetană și a studiat profund textele budiste canonice, scriind lucrări teologice direct în tibetană — o realizare fără precedent în lumea occidentală. A stat în Tibet până în 1721, după care s-a întors la Roma, unde a murit pe 14 aprilie 1733, la numai 48 de ani, înainte ca opera sa să poată fi publicată.