Știai că regele Ludovic al XIV-lea al Franței, Regele-Soare, ar fi spus pe patul de moarte curtenilor săi în lacrimi: „De ce plângeți? Ați crezut că sunt nemuritor?” Domnise peste șaptezeci de ani, mai mult decât orice alt monarh european, încât mulți dintre supușii lui nu cunoscuseră alt rege. Chiar și în ceasul din urmă, a rămas conștient de măreția și de măsura lui.

Nicolae Tonitza s-a născut la 13 aprilie 1886 în Bârlad și a fost pictor, grafician, gazetar și critic de artă, una dintre personalitățile cele mai iubite ale artei românești interbelice. A studiat la Școala de Arte Frumoase din Iași, alături de Ștefan Dimitrescu, apoi la Academia de Arte din München, unde l-a avut profesor pe Hugo von Habermann. Este celebru mai ales pentru portretele de copii cu ochii mari, melancolici și expresivi, de o gingășie rară, pe care le-a pictat folosindu-și adesea proprii copii și nepoate drept modele. A fost profesor și rector al Academiei de Arte din Iași și co-fondator al Grupului celor patru. S-a stins din viață la 26 februarie 1940, la București, lăsând o operă de o mare sensibilitate umană.

Europa nu se va face dintr-o dată, nici conform unui plan unic. Se va construi prin realizări concrete, care vor crea mai întâi o solidaritate de fapt.