Nicolae Tonitza s-a născut la 13 aprilie 1886 în Bârlad și a fost pictor, grafician, gazetar și critic de artă, una dintre personalitățile cele mai iubite ale artei românești interbelice. A studiat la Școala de Arte Frumoase din Iași, alături de Ștefan Dimitrescu, apoi la Academia de Arte din München, unde l-a avut profesor pe Hugo von Habermann. Este celebru mai ales pentru portretele de copii cu ochii mari, melancolici și expresivi, de o gingășie rară, pe care le-a pictat folosindu-și adesea proprii copii și nepoate drept modele. A fost profesor și rector al Academiei de Arte din Iași și co-fondator al Grupului celor patru. S-a stins din viață la 26 februarie 1940, la București, lăsând o operă de o mare sensibilitate umană.

Europa nu se va face dintr-o dată, nici conform unui plan unic. Se va construi prin realizări concrete, care vor crea mai întâi o solidaritate de fapt.

Știai că Benjamin Franklin a lăsat prin testament două sume mici orașelor Boston și Philadelphia, cu porunca să nu fie atinse aproape două secole? El voia să demonstreze puterea dobânzii compuse peste generații. După circa două sute de ani, sumele crescuseră la milioane de dolari, folosite pentru burse și lucrări publice — o lecție de răbdare gândită dincolo de mormânt.