Știai că lui Hipatia i se atribuie perfecționarea unor instrumente științifice, printre care astrolabul și un aparat pentru măsurarea densității lichidelor? Informațiile ne vin mai ales din scrisorile discipolului ei Synesios, căci scrierile ei proprii s-au pierdut aproape în întregime.

Dimitrie Cantemir s-a născut pe 26 decembrie 1673 la Silişteni, în Moldova, fiu al domnitorului Constantin Cantemir, şi a primit o formaţie enciclopedică la Academia Patriarhală din Constantinopol, unde a stăpânit zece limbi, printre care turca, araba, persana, greaca şi latina. A domnit pentru scurt timp în Moldova (1710–1711), iar prin tratatul încheiat cu Petru cel Mare a încercat să elibereze ţara de sub suzeranitate otomană, însă în urma în frângerii campaniei de la Prăut a plecat în exil în Rusia. A scris opere de referinţă în mai multe domenii: „Istoria ieroglifică” (primul roman alegoric în literatura română), „Descriptio Moldaviae” (o monografie geopolitică şi etnografică de excepţie) şi un tratat de muzicologie privind muzica turcească. Ales membru al Academiei din Berlin în 1714, a murit pe 21 august 1723 la moşia sa din Rusia.

Victor Babeș s-a născut la 4 iulie 1854 la Viena, într-o familie de origine română din Banat, și a crescut la Budapesta, unde a studiat medicina. A devenit unul dintre întemeietorii microbiologiei moderne, iar în 1885, împreună cu bacteriologul francez Victor André Cornil, a publicat „Les bactéries”, considerat primul tratat de bacteriologie din lume. A descris pentru prima dată protozoarele din genul care astăzi îi poartă numele, Babesia, agenți ai unei boli parazitare a vitelor, iar corpusculii intracelulari observați în rabie sunt cunoscuți drept „corpii Babeș-Negri”. Din 1887 s-a stabilit la București, unde a organizat Institutul de Bacteriologie și Patologie, punând bazele școlii românești de microbiologie și contribuind la producerea de seruri și vaccinuri. A murit la 19 octombrie 1926 la București.