S-a născut la 29 ianuarie 1860 (stil vechi: 17 ianuarie) la Taganrog, oraș de la Marea Azov, ca nepot de iobag răscumpărat. A studiat medicina la Moscova și a rămas toată viața doctor, îngrijind bolnavii adesea fără plată și numind medicina „soția”, iar literatura „amanta” sa. Din nuvelele sale scurte, scrise cu o măiestrie și o omenie fără seamăn, a înnoit arta prozei moderne, iar prin piese ca „Pescărușul”, „Unchiul Vanea”, „Trei surori” și „Livada de vișini” a schimbat pentru totdeauna fața teatrului. Măcinat de tuberculoză, a purtat boala cu blândețe și cu discreție până la capăt. S-a stins la 15 iulie 1904 (stil vechi: 2 iulie) la Badenweiler, în Germania, unde plecase spre căutarea sănătății.

Știai că Brâncuși gătea pentru prietenii lui într-un cuptor pe care și-l construise singur în atelier? Îi plăceau mesele lungi, vinul și mâncarea gătită de mâna lui, adesea rețete oltenești. Atelierul din Paris mirosea deopotrivă a piatră, a lemn și a fripturi, iar oaspeții spuneau că era gazdă caldă și glumeață.

Fiodor Ivanovici Tiutcev s-a născut la 5 decembrie 1803 în Ovstug, lângă Briansk, într-o familie nobiliară rusă, și a studiat filologia la Universitatea din Moscova. A petrecut două decenii în slujbă diplomatică în Germania, unde s-a format ca poet și a absorbit spiritul romantismului european. Creația sa lirică, alcătuită din aproximativ trei sute de poeme de o concizie remarcabilă, îmbină meditația metafizică cu vibrația naturii și a erosului. A fost președinte al Comitetului de Cenzură Externă din Saint Petersburg și a continuat să scrie până aproape de moartea sa, survenită la 27 iulie 1873. Este considerat unul dintre cei mai mari poeți ai literaturii ruse și un maestru al miniaturii filosofice.