Bell era atât de nemulțumit de telefon, pe care îl considera o intruziune în viața privată, încât a refuzat să aibă un aparat de telefon în biroul său personal.

După Cronica lui Nestor, solii lui Vladimir, întorși din biserica Sfânta Sofia din Constantinopol, au mărturisit: „nu mai știam de suntem în cer ori pe pământ” — cuvinte rămase drept temei al alegerii credinței răsăritene.

Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876 în Hobița, județul Gorj, dintr-o familie de țărani, și a deprins de mic cioplitul în lemn în munții Carpați, înainte de a studia sculptura la Craiova, București și, din 1904, la Paris. Considerat părintele sculpturii moderne, Brâncuși a revoluționat plastica prin reducerea formei la esența ei pură, depășind realismul academic și deschizând drumul abstracției în arta secolului al XX-lea. Operele sale cele mai faimoase — „Pasărea măiastră”, „Coloana Infinitului”, „Masa Tăcerii” și „Poarta Sărutului” de la Târgu Jiu — sunt deopotrivă capodopere ale formei și meditații filosofice asupra timpului, infinitului și iubirii. A trăit o viață austere și meditativă în atelierul său din Paris, sculptnd direct în piatră și lemn, fără intermediari, și a dăruit atelierul Muzeului de Artă Modernă din Paris înainte de moartea sa, pe 16 martie 1957.