Un om bogat s-a lăudat unui rabin hasid cu cât de cumpătat trăiește: mănâncă doar pâine uscată și bea apă. Rabinul l-a dojenit blând să mănânce carne și să bea vin. Ucenicii s-au mirat. „Dacă el, bogat fiind, se mulțumește cu pâine uscată”, a zis rabinul, „va crede că săracul se poate hrăni cu pietre. Cel ce știe gustul belșugului înțelege mai bine lipsa altuia.” Adevărata cumpătare nu uită mila.