Obicei
La nunți, un personaj desemnat (uneori nunul sau un prieten al familiei) strigă cu voce tare darul oferit de fiecare invitat (suma de bani sau obiectul), alături de un catren sau urătură amuzantă compusă pe loc. Obiceiul are funcție socială dublă: îi onorează public pe donatori și îi atenționează pe cei care au oferit prea puțin. Strigarea darurilor transformă actul privat al donației într-un spectacol comun, cu haz și subtext satiric, specific mai ales Moldovei și Munteniei.
România
Din același raft

Alte picături din Tradiții

Obicei · Tradiții
În ziua Sfinților Constantin și Elena (3 iunie pe stil vechi / 21 mai pe stil nou), nestinarii din câteva sate din Strandzha dansează desculți pe jar încins, ținând în mâini icoane ale sfinților. Participanții intră într-o stare de transă și nu se ard, fenomenul atrăgând atenția cercetătorilor și a lumii întregi. Ritualul, cu origine posibil traco-greacă, este considerat o manifestare unică a fuziunii dintre practica precreștină și credința ortodoxă.
Citește tot →
Bulgaria
Obicei · Tradiții
Las Posadas este o tradiție catolică mexicană desfășurată între 16 și 24 decembrie, în care vecinii și familiile recreează drama drumului Mariei și a lui Iosif în căutarea adăpostului (posada) înainte de nașterea lui Isus. Procesiunile merg din casă în casă, cântând litanii tradiționale cu cerere și refuz ritualizat, până când ușa se deschide și sărbătoarea începe cu piñata, ponche (vin cald de fructe) și dulciuri. Tradiția, cu rădăcini în evanghelizarea iezuită din sec. XVI, este un exemplu de sincretism creștin-aztec.
Citește tot →
Mexic
Obicei · Tradiții
Vopsitul firelor cu buruieni, coji de ceapă, foi de nuc și rădăcini culese din câmp dădea culorile calde ale covoarelor și iilor. Femeile știau din bătrâni ce plantă dă galben, ce dă roșu și cum se prinde bine culoarea în lână.
România