Cer & stele

Știai că Ceres, cea mai mare așezare din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter, este socotită tot planetă pitică? Când a fost descoperită în 1801, a fost la început crezută o nouă planetă.

Știai că Luna ne arată mereu aceeași față? Ea se rotește în jurul axei sale în exact același timp în care ocolește Pământul — un fenomen numit „rotație sincronă” — așa că de pe Pământ nu vedem niciodată partea cealaltă.

Știai că „partea întunecată a Lunii” nu este de fapt întunecată? Fața ascunsă nouă primește tot atâta lumină de la Soare ca și cea văzută; e „ascunsă”, nu „întunecată”. Abia în 1959 sonda sovietică Luna 3 a fotografiat-o prima dată.

Știai că fazele Lunii — de la Lună nouă la Lună plină și înapoi — se repetă la fiecare 29 de zile și jumătate? Acest ciclu se numește „lună sinodică” și stă la temelia multor calendare vechi.

Știai că fazele Lunii nu sunt provocate de umbra Pământului? Ele apar pentru că vedem, sub unghiuri diferite, jumătatea Lunii luminată de Soare, pe măsură ce ea se mișcă pe cer.

Știai că Luna nu are lumină proprie? Ea doar oglindește lumina Soarelui. Iar suprafața ei e destul de întunecată — reflectă în medie doar aproximativ 12% din lumina primită, cam ca asfaltul uzat.

Știai că mareele mărilor sunt darul Lunii? Atracția ei ridică apele oceanelor, iar la fiecare țărm se ivesc două fluxuri și două refluxuri în răstimpul unei zile.

Știai că și Soarele trage de mareele Pământului? Când Soarele și Luna se aliniază — la Lună nouă și la Lună plină — mareele sunt cele mai puternice, numite „maree de sizigii”.

Știai că Luna se îndepărtează de noi în fiecare an? Ea se depărtează de Pământ cu aproximativ 3,8 centimetri pe an — cam cât cresc unghiile — măsurat cu precizie prin reflectarea razelor laser pe oglinzile lăsate de misiunile Apollo.

Știai că Luna încetinește ușor rotația Pământului? Din pricina mareelor, zilele noastre se lungesc cu câteva miimi de secundă în fiecare secol; cândva, demult, ziua ținea doar vreo șase ore.

Știai cât de departe e Luna? În medie, la aproape 384.000 de kilometri de Pământ — o distanță în care ar încăpea, unul lângă altul, toate celelalte planete ale sistemului nostru solar.

Știai că lumina Lunii, deși pare instantanee, are nevoie de puțin peste o secundă ca să ajungă la noi? Când privești Luna, o vezi așa cum era cu aproximativ 1,3 secunde în urmă.

Știai că o eclipsă de Lună se petrece doar la Lună plină? Atunci Pământul se așază între Soare și Lună, iar umbra lui cade pe Lună. Fiindcă orbita Lunii e ușor înclinată, nu se întâmplă în fiecare lună.

Știai de ce Luna se înroșește la eclipsă? La eclipsa totală, Luna capătă o culoare arămie — „Luna de sânge” — pentru că lumina Soarelui, filtrată prin atmosfera Pământului, se colorează în roșu, ca la apusuri.

Știai că „Superluna” este Luna plină aflată cel mai aproape de Pământ? Orbita Lunii nu e un cerc perfect; când e plină chiar la punctul cel mai apropiat, pare puțin mai mare și mai strălucitoare.

Știai că Luna de lângă orizont pare uriașă, dar e o iluzie? Măsurată, ea are același diametru ca sus pe cer; ochiul și mintea ne înșală — fenomenul se numește „iluzia Lunii”.

Știai că petele întunecate de pe Lună au fost numite „mări”? Astronomii de odinioară le-au crezut întinderi de apă și le-au dat nume ca „Marea Liniștii”; de fapt sunt câmpii de lavă întărită.

Știai că fața Lunii e presărată cu cratere de la loviturile meteoriților? Neavând aer și ploi care să le șteargă, urmele rămân aproape neschimbate de miliarde de ani.

Știai că pe Lună urmele de pași rămân întipărite îndelung? Fără vânt și fără ploaie, urmele lăsate de astronauții Apollo în praful lunar stau neatinse și astăzi.

Știai că omul a pășit prima dată pe Lună în vara anului 1969? La 20 iulie, Neil Armstrong a coborât din nava Apollo 11, rostind: „Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire”.

Știai că doar doisprezece oameni au pășit vreodată pe Lună? Toți în cadrul misiunilor Apollo, între 1969 și 1972; de atunci, nimeni nu a mai călcat pe ea.

Știai că pe Lună un om ar cântări de șase ori mai puțin? Gravitația ei e cam a șasea parte din cea a Pământului — de aceea astronauții pășeau săltând, ca într-un dans ușor.

Știai că pe Lună nu se aude niciun sunet? Neavând aer, nu are prin ce să călătorească vocea; acolo domnește o tăcere desăvârșită.

Știai că pe Lună cerul e mereu negru, chiar și ziua? Fără atmosferă care să împrăștie lumina Soarelui, stelele și întunericul stau alături de soarele arzător.

Știai că multe calendare vechi se orânduiau după Lună? Cuvântul „lună” numește și astrul, și răstimpul; calendarul lunar urmărea chiar ciclul fazelor, de la o Lună nouă la alta.

Știai că fiecare Lună plină a anului avea, la vechile popoare, un nume? Se vorbea despre „Luna zăpezilor” iarna sau „Luna secerișului” în preajma echinocțiului de toamnă, după rânduiala muncilor și a firii.

Știai că a doua Lună plină dintr-o singură lună calendaristică se numește „Lună albastră”? Se întâmplă rar — de aici și vorba „o dată la o Lună albastră”, adică foarte rar. De regulă, ea nu are nicio culoare albastră.

Știai că lumina Lunii pline călăuzea odinioară drumețul și cositul de noapte? Fiind cea mai luminoasă noapte a lunii, oamenii își potriveau după ea unele munci ale câmpului.

Se spune adesea că Luna plină tulbură somnul sau firea oamenilor — de aici și cuvântul „lunatic”. Cercetările serioase nu au găsit însă o legătură reală și statornică între Luna plină și purtarea sau sănătatea noastră; rămâne mai mult o credință veche.

Se crede în popor că semănatul și tunsul părului merg mai bine „după fazele Lunii”. Frumoasă rânduială a bunicilor, dar știința nu a dovedit că fazele Lunii ar înrâuri creșterea plantelor sau a părului.