Știai că uneori în jurul Lunii sau al Soarelui se ivește un inel luminos, numit halou? El se naște când lumina trece prin milioane de mici cristale de gheață dintr-un văl subțire de nori de sus și bătrânii spuneau că este semn de schimbare a vremii.
Știai că grăuntele de praf ceresc care se aprinde pe cer se numește meteor, dar dacă vreo bucată mai mare izbutește să ajungă întreagă până jos, pe Pământ, ea primește un alt nume — meteorit?
Știai că multe pietre căzute din cer, meteoriții, sunt mai vechi decât însuși Pământul? Ele s-au închegat la începuturile sistemului solar și poartă în ele mărturia acelor vremi de la facerea lumii, de acum aproape patru miliarde și jumătate de ani.
Știai că unele fiare vechi de care se mirau oamenii, ca pumnalul de fier al faraonului Tutankhamon, au fost făurite din fier de meteorit? Înainte ca oamenii să învețe a topi minereul, singurul fier curat le venea de-a dreptul din cer.
Știai că, foarte rar, o „stea căzătoare” mai strălucitoare decât toate luminează pentru o clipă întreg cerul, mai tare chiar decât planeta Venus? Un asemenea meteor deosebit de aprig se numește bolid și uneori se aude și un bubuit după trecerea lui.
Știai că eclipsele nu se întâmplă la fiecare Lună plină și la fiecare Lună nouă, deși atunci s-ar cuveni? Drumul Lunii este puțin înclinat față de cel al Soarelui, așa că cele trei — Soare, Pământ, Lună — se așază pe aceeași linie doar de câteva ori pe an.
Știai că lumina unor stele pe care le vedem pe cer a pornit spre noi cu mii de ani în urmă? Privind cerul înstelat, privim de fapt înapoi în timp, către o lumină bătrână care abia acum ajunge la ochiul nostru.
Știai că praful pe care Pământul îl adună zi de zi din spațiu, din firimiturile lăsate de comete și meteori, se ridică la multe zeci de tone în fiecare zi? El se așază tăcut, nevăzut, ca o pulbere măruntă venită de sus, peste tot pământul.
Știai că… în anul 1609 Galileo Galilei a fost printre primii care au îndreptat un telescop spre cer? A descoperit munții și craterele Lunii, cele patru sateliți mari ai lui Jupiter și nenumărate stele ascunse în Calea Lactee.
Știai că… telescopul lui Galileo mărea obiectele de doar aproximativ 20-30 de ori? Un binoclu obișnuit de astăzi are deja o putere apropiată, iar un telescop modest de acasă îl întrece cu mult.
Știai că… Galileo a observat că planeta Venus are faze, la fel ca Luna? Această descoperire a fost o dovadă puternică în sprijinul ideii că planetele se învârt în jurul Soarelui, nu al Pământului.
Știai că… telescopul spațial Hubble a fost lansat pe orbită în anul 1990 și încă funcționează? Fiind deasupra atmosferei tulburi a Pământului, el vede cerul cu o claritate uimitoare.
Știai că… la scurt timp după lansare s-a descoperit că oglinda telescopului Hubble avea un mic defect de formă? În anul 1993, astronauții au reparat-o în spațiu, montând un fel de „ochelari” pentru telescop.
Știai că… o singură imagine făcută de Hubble, numită „Câmpul Profund”, a arătat mii de galaxii într-o zonă de cer cât un bob de nisip ținut la depărtare de braț? Fiecare punct de lumină era o galaxie întreagă, cu miliarde de stele.
Știai că… telescopul spațial James Webb, lansat la finalul anului 2021, privește lumina în infraroșu? Astfel poate vedea prin norii de praf cosmic și poate zări unele dintre cele mai vechi galaxii din univers.
Știai că… telescopul James Webb se află foarte departe, la circa 1,5 milioane de kilometri de Pământ, de aproape patru ori mai departe decât Luna? Un scut mare cât un teren de tenis îl ferește de căldura Soarelui.
Știai că… oglinda telescopului James Webb este făcută din 18 segmente hexagonale acoperite cu un strat subțire de aur? Aurul reflectă foarte bine lumina infraroșie pe care telescopul o caută.
Știai că… cele două sonde Voyager, lansate în anul 1977, sunt cele mai îndepărtate obiecte făcute de om? După aproape jumătate de secol de călătorie, ele au ieșit din vecinătatea Soarelui, în spațiul dintre stele.
Știai că… în anul 1990, de la o depărtare uriașă, sonda Voyager 1 a fotografiat Pământul ca pe un mic punct albastru pierdut în imensitate? Astronomul Carl Sagan a numit acea imagine „Un punct albastru palid”.
Știai că… fiecare sondă Voyager poartă un disc de aur cu sunete și imagini de pe Pământ? Pe el sunt înregistrate muzică, saluturi în multe limbi și zgomote ale naturii, ca un mesaj pentru oricine l-ar găsi cândva.
Știai că… pe 20 iulie 1969, oamenii au pășit pentru prima dată pe Lună? Astronauții misiunii Apollo 11 au fost Neil Armstrong și Buzz Aldrin, în timp ce Michael Collins îi aștepta pe orbită.
Știai că… urmele de pași lăsate de astronauți pe Lună ar putea rămâne acolo milioane de ani? Fără vânt și fără ploaie, praful lunar nu este spulberat, așa cum s-ar întâmpla pe Pământ.
Știai că… în total doar doisprezece oameni au pășit vreodată pe Lună, toți între anii 1969 și 1972? De atunci, nimeni nu a mai călcat pe alt corp ceresc.
Știai că… Stația Spațială Internațională se rotește în jurul Pământului la o înălțime de aproximativ 400 de kilometri? Ea face un ocol complet în circa 90 de minute, așa că astronauții văd răsăritul și apusul de vreo 16 ori pe zi.
Știai că… Stația Spațială Internațională este locuită neîntrerupt de oameni încă din anul 2000? De peste două decenii, mereu se află cineva acolo sus, muncind și cercetând.
Știai că… Stația Spațială Internațională poate fi văzută uneori de pe Pământ, cu ochiul liber? Arată ca o stea foarte strălucitoare care traversează cerul liniștit, fără să clipească.
Știai că… primul om care a zburat în spațiu a fost cosmonautul Iuri Gagarin, pe 12 aprilie 1961? Zborul său a durat aproximativ o oră și jumătate, cât un singur ocol al Pământului.
Știai că… roverele trimise pe Marte sunt un fel de vehicule-laborator care se plimbă singure pe planeta roșie? Roverul Curiosity explorează de pe la anul 2012, iar Perseverance a coborât acolo în anul 2021.
Știai că… roverul Perseverance a adus cu el un mic elicopter numit Ingenuity? Acesta a fost primul aparat de zbor cu elice care a decolat vreodată pe o altă planetă.
Știai că… între Pământ și Marte, un mesaj radio poate călători câteva minute bune într-un singur sens? De aceea roverele trebuie să fie destul de deștepte încât să evite singure pietrele mari, fără să aștepte comenzi de acasă.