Gust

Supă de pește pescărească din Marsilia, cu mai multe soiuri de pește de stâncă fierte în zeamă parfumată cu șofran, fenicul și coajă de portocală. Bouillabaisse se servește cu felii de pâine prăjită unse cu sos rouille.

Clătită subțire ca o dantelă, întinsă pe plita fierbinte din Bretania. Crêpe se umple dulce cu unt și zahăr sau ciocolată, ori sărat cu șuncă și brânză, împăturită cu grijă în patru.

Corn de foietaj cu unt, cu straturi nenumărate care se desfac fulg cu fulg și un miez pufos. Croissant-ul, aburind și crocant la exterior, e sufletul dimineților franceze alături de o cafea.

Fasole albă gătită ore în șir la foc mic, cu bucăți de rață confiată, cârnați și carne de porc, sub o crustă rumenă. Cassoulet-ul din sud-vestul Franței e o mângâiere caldă pentru zilele reci.

Melci copți în cochilie, îmbrăcați într-un unt verde parfumat cu usturoi și pătrunjel. Escargot-urile, delicatesă a bucătăriei franceze, se scot cu grijă cu o furculiță mică și se savurează cu pâine.

O adunare veselă de gustări mici — măsline, brânză, chorizo, cartofi cu sos picant — servite pe farfurioare, de ciugulit între prieteni. Tapas sunt mai mult decât mâncare: sunt un fel spaniol de a sta la povești.

Supă rece de roșii coapte, castraveți, ardei și usturoi, pasate fin cu ulei de măsline și oțet. Gazpacho, născut în Andaluzia, răcorește trupul în arșița verii cu prospețimea grădinii.

Omletă groasă și moale de cartofi și ceapă, prăjită încet și răsturnată cu îndemânare într-un disc auriu. Tortilla española se taie în felii ca o plăcintă și e bună la orice oră a zilei.

Șuncă crudă maturată luni și ani, tăiată în felii translucide care se topesc pe limbă cu gust dulce-sărat. Jamón ibérico e mândria Spaniei, savurat simplu, cu o felie de pâine și un pahar de vin.

Bețișoare de aluat prăjit, crocante pe dinafară și moi înăuntru, presărate cu zahăr și înmuiate în ciocolată caldă și groasă. Churros con chocolate sunt răsfățul dimineților și al nopților spaniole.

Cârnați proaspeți de porc, rumeniți pe grătar până plesnesc și capătă o crustă aurie. Bratwurst se mănâncă într-o chiflă cu muștar, la târguri și sărbători, cu miros de fum și veselie.

Varză murată fermentată încet, gătită cu boabe de ienibahar și uneori cu slănină, cu un gust acrișor și îmbietor. Sauerkraut însoțește de veacuri cârnații și carnea de porc pe mesele germane.

Covrig împletit cu o crustă maronie și lucioasă, presărat cu sare grunjoasă și moale înăuntru. Brezel-ul german se rupe cu mâna și e nelipsit din berăriile și piețele Bavariei.

Tort cu straturi de blat de ciocolată, frișcă, vișine și un strop de rachiu de vișine, îmbrăcat în fulgi de ciocolată. Schwarzwälder Kirschtorte, tortul Pădurii Negre, e o încântare festivă a cofetăriilor germane.

Tort de ciocolată dens, cu un strat subțire de gem de caise sub glazura lucioasă și fină. Sachertorte, născut la Viena, se savurează pe îndelete cu o lingură de frișcă neîndulcită.

Roată de brânză topită la foc, răzuită fierbinte peste cartofi fierți, castraveciori și ceapă murată. Raclette-ul elvețian se mănâncă pe îndelete, cu brânza curgând aurie și parfumată.

Lipie de aluat dospit, prăjită în ulei încins până se umflă aurie, unsă cu usturoi și presărată cu brânză sau smântână. Langoșul unguresc e răsfățul cald al târgurilor și al zilelor de sărbătoare.

Midii aburite în vin alb cu ceapă și pătrunjel, servite fierbinți alături de cartofi prăjiți crocanți. Moules-frites, mândria bucătăriei belgiene, se mănâncă folosind o cochilie goală pe post de cleștișor.

Gofre pufoase cu buzunărele adânci, rumenite pe fier încins și pudrate cu zahăr sau acoperite cu fructe și frișcă. Vafele belgiene, aburinde și crocante la margini, sunt bucuria copiilor și a nostalgicilor.

Două foi subțiri de vafă lipite cu un strat de sirop de caramel, care se moaie delicios pusă pe marginea cănii cu ceai. Stroopwafel-ul olandez e o dulceață simplă și îmbietoare din piețele Olandei.

Banița bulgărească se răsucește în spirală din foi subțiri de plăcintă, umplute cu brânză sărată și ouă, apoi coaptă până se rumenește frumos. Se rupe caldă, în dimineți sărbătorești, cu un pahar de iaurt alături.

Taratorul bulgăresc este o supă rece de vară, din iaurt subțiat, castraveți tocați mărunt, usturoi, mărar și nuci. Se bea aproape, răcoritoare, în arșița amiezii, ca o adiere de umbră.

Salata șopska adună roșii coapte, castraveți, ardei și ceapă, acoperite generos cu un strat de brânză albă rasă. Simplă și veselă, e culorile grădinii adunate într-o farfurie.

Kavarma se gătește încet, la oală de lut, cu carne, ceapă, ardei și mirodenii care se topesc laolaltă. Vine la masă sfârâind, cu aromă groasă de tocană răbdătoare.

Pljeskavica este un chiftea mare și turtită, friptă la grătar, sârbească din tălpi până în vârf. Se așază în chiflă pufoasă, cu smântână și legume, o îmbucătură zdravănă și darnică.

Gibanica sârbească strânge foi de plăcintă cu brânză și ouă, stropite cu unt și coapte până se umflă aurii. Se taie în pătrate calde, fărâmicioase, la mesele de duminică.

Halászlé este supa de pește a pescarilor unguri, roșie de la boiaua de ardei, iute și limpede. Se fierbe în ceaun la focul de pe mal și se soarbe fierbinte, cu pâine albă alături.

Tortul Dobos ridică straturi subțiri de pandișpan între creme de ciocolată, încununat cu o glazură lucioasă de caramel. E o bijuterie de cofetărie vieneză-ungară, dulce și fin.

Bigos, tocana de vânătoare poloneză, unește varza murată cu varza dulce, cârnați și felii de carne, fierte lung până se împrietenesc aromele. E și mai bună a doua zi, reîncălzită.

Żurek este o supă acrișoară din maia de secară fermentată, cu cârnați afumați și ou fiert. Se servește uneori în pâine scobită, caldă și mângâietoare în zilele reci.