Istorie

Știai că gripa numită „spaniolă”, izbucnită spre sfârșitul războiului, a ucis mai mulți oameni decât toate luptele la un loc? Pandemia din 1918 a curmat, după estimări, zeci de milioane de vieți pe tot globul. I s-a spus „spaniolă” pe nedrept, doar fiindcă presa din Spania, neutră și necenzurată, scria liber despre boală, în vreme ce țările în război o tăinuiau.

Știai că un tânăr caporal german, rănit și temporar orbit de gaze toxice în 1918, avea să schimbe apoi istoria lumii? Este vorba despre Adolf Hitler, decorat cu Crucea de Fier și profund marcat de înfrângerea Germaniei. Sentimentul de umilință al multor foști combatanți față de pacea de la Versailles a hrănit mai târziu tulburările care au dus la un al doilea război.

Știai că porumbeii călători au fost eroi purtători de mesaje pe front? Când firele de telefon erau tăiate și radioul lipsea, un porumbel putea străbate liniile inamice cu un bilet legat de picior. O astfel de pasăre franceză, pe nume Cher Ami, a dus un mesaj care a salvat un batalion american încercuit, deși a fost rănită grav în zbor.

Știai că prima folosire pe scară largă a gazelor otrăvitoare a avut loc în 1915, la Ypres, în Belgia? Armata germană a eliberat un nor de clor asupra tranșeelor franceze, iar vântul l-a purtat peste linii. Groaza acestei arme a dus la inventarea măștilor de gaze, iar numele orașului a intrat în limbă prin substanța „iperită”, gazul muștar botezat după Ypres.

Știai că bătălia de la Verdun a durat aproape tot anul 1916 și a rămas simbolul absurdului acelui război? Timp de zece luni, francezi și germani s-au înfruntat pentru câțiva kilometri de pământ, cu sute de mii de morți de fiecare parte. Îndemnul „Nu vor trece” a devenit strigătul de rezistență al Franței, iar câmpul de luptă a fost atât de răscolit, încât unele sate n-au mai fost niciodată reconstruite.

Știai că din Marele Război s-a născut tradiția macului roșu ca simbol al amintirii? Florile de mac creșteau din belșug pe câmpurile răscolite din Flandra, iar o poezie scrisă de medicul militar canadian John McCrae, „În câmpiile Flandrei”, le-a legat pentru totdeauna de jertfa soldaților. De atunci, macul se poartă în noiembrie în multe țări, în cinstea celor căzuți.

Știai că România a intrat în război în 1916 alături de Antantă, mizând pe unirea provinciilor locuite de români? După înfrângeri grele și pierderea Bucureștiului, statul s-a refugiat la Iași, care a devenit vreme de aproape doi ani capitala țării. În ciuda momentelor de cumpănă, la sfârșitul războiului visul Marii Uniri de la 1918 s-a împlinit.

Știai că soldații răniți din Primul Război Mondial au observat un lucru straniu: unele răni luminau slab în întuneric și se vindecau mai bine? Fenomenul, poreclit „strălucirea îngerilor” pe câmpul de la Shiloh încă din secolul anterior, ar fi fost provocat de o bacterie luminiscentă care ținea la distanță alte microbi. Explicația a fost propusă abia mult mai târziu și rămâne o ipoteză.

Știai că despăgubirile impuse Germaniei prin pace au fost atât de mari încât au fost achitate abia în secolul XXI? Sumele stabilite după Versailles au fost renegociate și amânate de-a lungul deceniilor, iar Germania a făcut ultima plată legată de acele datorii de război în anul 2010. Astfel, ecoul financiar al războiului din 1914 s-a stins aproape o sută de ani mai târziu.

Știai că mareșalul francez Ferdinand Foch a prevăzut, cu o luciditate tulburătoare, viitorul dezastru? Nemulțumit că Tratatul de la Versailles era prea blând pentru a împiedica o nouă agresiune, ar fi rostit cuvintele: „Aceasta nu este o pace, ci un armistițiu pe douăzeci de ani”. Peste exact două decenii, în 1939, izbucnea al Doilea Război Mondial.

Știai că invazia Normandiei din 6 iunie 1944 a fost precedată de una dintre cele mai mari operațiuni de înșelare din istorie? Aliații au creat o armată fantomă, „First United States Army Group”, condusă nominal de generalul Patton, cu tancuri gonflabile din cauciuc și trafic radio fals, pentru a-i convinge pe germani că debarcarea principală va fi la Pas-de-Calais. Multe divizii germane au rămas acolo, în așteptarea unui atac care nu a venit niciodată.

Știai că prognoza meteo a decis practic soarta Zilei Z? Debarcarea era plănuită pentru 5 iunie 1944, dar o furtună a forțat amânarea. Meteorologul șef britanic, colonelul James Stagg, a prevăzut o scurtă fereastră de vreme mai bună pentru 6 iunie, iar generalul Eisenhower a mizat pe această pauză. Comandamentul german credea vremea prea rea pentru un atac, așa că mulți ofițeri erau plecați, între ei mareșalul Rommel, care sărbătorea ziua soției sale în Germania.

Știai că spărgătorii de coduri de la Bletchley Park, în Anglia, au construit ceea ce este considerat primul calculator electronic programabil din lume? Mașina, numită Colossus, a intrat în funcțiune în 1943 pentru a descifra comunicațiile cifrate ale comandamentului german. Existența ei a rămas secret de stat zeci de ani după război, iar meritul pionieratului le-a fost multă vreme atribuit altor mașini.

Știai că asediul Leningradului a durat aproape 900 de zile, între 1941 și 1944, fiind unul dintre cele mai lungi și mai ucigătoare asedii din istorie? Singura legătură cu restul țării în timpul iernii era „Drumul Vieții”, o rută peste gheața lacului Ladoga pe care camioanele aduceau hrană și evacuau civili. Pierderile de vieți omenești în oraș s-au ridicat la peste un milion, în cea mai mare parte prin foamete.

Știai că în perioada războiului Marea Britanie a instituit un cod al meselor care a schimbat obiceiurile unei națiuni? Raționalizarea alimentelor, introdusă în 1940, a rămas în vigoare ani buni, iar unele produse au fost eliberate de restricții abia în 1954, la aproape un deceniu de la sfârșitul luptelor. Paradoxal, mulți istorici ai sănătății publice au observat că dieta britanică raționalizată a fost, în ansamblu, mai echilibrată decât cea de dinainte.

Știai că un soldat japonez a continuat să lupte în junglă aproape trei decenii după sfârșitul războiului? Locotenentul Hiroo Onoda, ascuns în insula Lubang din Filipine, a refuzat să creadă că Japonia capitulase și abia în 1974 s-a predat, după ce fostul său comandant a fost adus special ca să îi ordine oficial încetarea misiunii. A predat sabia încă lustruită și în bună stare.

Știai că cifrul folosit de armata americană în Pacific și niciodată spart de inamic nu era o mașină, ci o limbă? Vorbitorii de navajo, recrutați ca transmisioniști, comunicau ordine în limba lor maternă, îmbogățită cu un vocabular codificat pentru termeni militari. Complexitatea limbii și lipsa oricărei forme scrise accesibile au făcut mesajele indescifrabile pentru serviciile japoneze.

Știai că întâlnirea trupelor sovietice și americane la sfârșitul războiului în Europa a avut loc pe malurile râului Elba? La 25 aprilie 1945, patrule ale celor două armate s-au întâlnit în zona orașului Torgau, în Germania, tăind în două ceea ce mai rămăsese din teritoriul controlat de Reich. Momentul a fost sărbătorit ca „Ziua Elbei” și a devenit un simbol al alianței, deși relațiile aveau să se răcească în anii următori.

Știai că Organizația Națiunilor Unite s-a născut oficial într-o sală din San Francisco, la scurt timp după încheierea luptelor în Europa? Carta ONU a fost semnată la 26 iunie 1945 de reprezentanții a 50 de state, iar organizația a luat ființă la 24 octombrie același an, dată sărbătorită de atunci ca Ziua Națiunilor Unite. Numele „Națiunile Unite” fusese propus încă din 1942, în plin război, pentru alianța care lupta împotriva Axei.

Știai că bătălia de la Stalingrad este considerată de mulți istorici punctul de cotitură al războiului din Europa? Luptele s-au dat casă cu casă, uneori etaj cu etaj, iar iarna și încercuirea au dus la capitularea Armatei a 6-a germane în februarie 1943. A fost prima oară când un mareșal german s-a predat cu întreaga sa armată, un șoc uriaș pentru comandamentul de la Berlin.

Știai că peste 300.000 de militari britanici și aliați au fost evacuați de pe plajele de la Dunkerque, în 1940, cu ajutorul a sute de ambarcațiuni civile? Iahturi de agrement, bărci de pescuit și vaporașe de plimbare au traversat Canalul Mânecii pentru a scoate soldații încercuiți. Deși a fost o retragere, salvarea a fost primită acasă ca un miracol care a păstrat nucleul armatei britanice.

Știai că bombardamentul de la Pearl Harbor, din 7 decembrie 1941, a fost descris de președintele american Franklin D. Roosevelt drept „o zi care va rămâne în infamie”? Atacul japonez a durat mai puțin de două ore, dar a scufundat sau avariat numeroase nave și a adus Statele Unite direct în război. Portavioanele americane, ținta principală, nu se aflau în port în acea dimineață, un noroc care avea să conteze enorm în luptele din Pacific.

Știai că bătălia de la Midway, din iunie 1942, s-a decis în câteva minute de o coincidență de sincronizare? Bombardierele americane în picaj au ajuns deasupra portavioanelor japoneze exact când punțile acestora erau pline de avioane, muniție și combustibil, în plină rearmare. Trei portavioane japoneze au fost lovite aproape simultan, iar echilibrul de forțe în Pacific s-a răsturnat definitiv în favoarea Statelor Unite.

Știai că rezistența franceză folosea mesaje aparent absurde transmise prin radio pentru a coordona acțiunile? Postul de limbă franceză al BBC difuza fraze codificate, iar versuri dintr-un poem de Verlaine au fost folosite pentru a anunța grupurile de rezistență că debarcarea în Normandia era iminentă. Ascultătorul obișnuit auzea doar poezie, dar pentru inițiați erau ordine de luptă.

Știai că penicilina, care avea să salveze nenumărate vieți, a fost produsă în cantități mari abia sub presiunea războiului? Deși efectul antibacterian fusese observat de Alexander Fleming încă din 1928, transformarea descoperirii într-un medicament de masă s-a realizat printr-un efort intens anglo-american la începutul anilor 1940. Până la debarcarea din Normandia, aliații dispuneau de suficientă penicilină pentru a trata răniții pe scară largă.

Știai că un tâmplar german a încercat, singur, să îl asasineze pe Adolf Hitler cu aproape un deceniu înainte de sfârșitul războiului? Georg Elser a plasat o bombă cu ceas într-un stâlp al unei săli de întruniri din München, în noiembrie 1939. Explozia a avut loc, dar Hitler plecase mai devreme decât de obicei, din cauza vremii care îi impunea să călătorească cu trenul, nu cu avionul.

Știai că actele de capitulare care au încheiat războiul mondial au fost semnate de două ori în Europa? O primă capitulare a Germaniei a fost semnată la Reims, în Franța, la 7 mai 1945, dar la insistența părții sovietice o a doua ceremonie a avut loc la Berlin, în noaptea de 8 spre 9 mai. Din acest motiv, occidentalii sărbătoresc Ziua Victoriei la 8 mai, iar tradiția răsăriteană o marchează la 9 mai.

Expresia „cortina de fier” a fost popularizată de Winston Churchill într-un discurs ținut la Fulton, Missouri, pe 5 martie 1946, unde a spus că „o cortină de fier a coborât peste continent”, de la Stettin la Baltică până la Trieste la Adriatică. Termenul exista dinainte, dar acel moment i-a fixat înțelesul pentru restul secolului. Churchill nu mai era premier atunci, ci lider al opoziției, iar președintele Truman l-a însoțit pe podium.

Sputnik 1, primul satelit artificial al Pământului, lansat de Uniunea Sovietică pe 4 octombrie 1957, era o sferă de metal lustruit de doar 58 de centimetri în diametru și circa 83 de kilograme. Nu făcea decât să emită un „bip” radio simplu, dar acel semnal, captat de radioamatori din toată lumea, a stârnit o adevărată panică în Statele Unite. Șocul a dus la înființarea NASA, în anul următor.

La o lună după Sputnik 1, pe 3 noiembrie 1957, sovieticii au trimis pe orbită căţeluşa Laika, la bordul lui Sputnik 2, prima ființă vie ajunsă în spațiu. Multă vreme s-a spus că a supraviețuit câteva zile, dar decenii mai târziu s-a recunoscut că a murit la câteva ore după lansare, din cauza supraîncălzirii. Capsula nu fusese concepută pentru a se întoarce.