Istorie

Știai că despre trecutul Moldovei au scris cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, iar Ion Neculce a adunat 42 de legende și povestiri populare în celebra culegere „O samă de cuvinte”?

Știai că învățatul domn Dimitrie Cantemir a fost primul român ales membru al Academiei din Berlin și a scris „Descriptio Moldaviae”, o descriere savantă a Moldovei realizată la începutul secolului al XVIII-lea?

Știai că cetatea Sighișoara, cu turnul său cu ceas, este una dintre puținele cetăți medievale locuite fără întrerupere din Europa și este inclusă în patrimoniul mondial UNESCO?

Știai că Cetatea Albă, Chilia și Cetatea Neamțului au fost puncte-cheie ale apărării Moldovei medievale, iar Cetatea Neamțului a rezistat, potrivit tradiției, unui asediu al oștii polone în vremea lui Ștefan cel Mare?

Știai că Revoluția de la 1848 din Țara Românească a durat mai puțin de trei luni? Guvernul revoluționar de la București a fost înfrânt în septembrie 1848, după intervenția armată a Imperiului Otoman, sprijinit de Rusia.

Știai că programul revoluționar de la 1848 din Moldova, redactat la Iași, se numea „Petiția-proclamație” și cuprindea 35 de puncte cu revendicări moderate, spre deosebire de programul mai radical al revoluționarilor munteni?

Știai că tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat oficial ca steag al Țării Românești în timpul Revoluției de la 1848, printr-un decret al guvernului provizoriu din iunie 1848?

Știai că Unirea Principatelor Române din 1859 s-a realizat printr-o ingeniozitate politică? Deoarece tratatele europene nu interziceau ca aceeași persoană să fie aleasă domn în ambele principate, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn atât în Moldova (5 ianuarie), cât și în Țara Românească (24 ianuarie 1859).

Știai că Alexandru Ioan Cuza a fost mai întâi ministru de război și abia apoi domnitor? Înainte de dubla alegere din 1859, Cuza era un colonel relativ puțin cunoscut, ceea ce l-a făcut o alegere de compromis acceptabilă pentru toate taberele.

Știai că unificarea deplină a administrației celor două principate sub numele de „România” a fost recunoscută abia în 1862, când s-a format un singur guvern și un singur Parlament la București, deși dubla alegere avusese loc în 1859?

Știai că secularizarea averilor mănăstirești din 1863, decretată de Cuza, a adus statului român aproape un sfert din suprafața țării? Multe mănăstiri erau „închinate” unor lăcașuri din Orient, iar veniturile lor ieșeau din țară.

Știai că reforma agrară a lui Cuza din 1864 a împroprietărit peste 400.000 de familii de țărani, desființând clăcile și obligațiile feudale? A fost una dintre cele mai importante reforme sociale din istoria modernă a României.

Știai că Mihail Kogălniceanu, cărturar și om politic, a fost cel care a formulat actul unirii depline și a fost prim-ministru al lui Cuza, contribuind decisiv la reforma agrară și la secularizare?

Știai că Alexandru Ioan Cuza a fost silit să abdice în februarie 1866, fiind ridicat noaptea din palat de o „monstruoasă coaliție” de conservatori și liberali? A murit în exil, la Heidelberg, în 1873.

Știai că prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a călătorit spre România în 1866 cu un pașaport fals și sub un nume de împrumut? A trecut prin teritoriul austriac deghizat, deoarece Austria s-ar fi opus venirii lui pe tron.

Știai că aducerea unui principe străin pe tronul României a fost confirmată printr-un plebiscit? În aprilie 1866, poporul a fost consultat, iar Carol I a fost proclamat domnitor, sosind la București pe 10 mai 1866.

Știai că în timpul Războiului de Independență din 1877, România a proclamat independența față de Imperiul Otoman pe 9 mai 1877, în Parlament, prin glasul lui Mihail Kogălniceanu, ministru de externe?

Știai că la asediul Plevnei din 1877, trupele române au avut un rol decisiv în cucerirea redutei Grivița? Independența României a fost câștigată cu sânge pe câmpul de luptă, nu doar prin declarații.

Știai că familia Brătianu a dat României mai mulți oameni politici de prim rang? Ion C. Brătianu a fost unul dintre principalii arhitecți ai statului modern în vremea lui Carol I, iar fiul său, Ion I. C. Brătianu, a condus țara în anii Marii Uniri.

Știai că prima cale ferată de pe teritoriul actual al României a fost linia București–Giurgiu, inaugurată în 1869? Ea lega capitala de portul dunărean Giurgiu și a marcat începutul rețelei feroviare moderne.

Știai că Gara de Nord din București, cea mai mare gară a țării, a fost inaugurată în 1872 sub numele de „Gara Târgoviștei”? Ea a devenit nodul principal al căilor ferate românești.

Știai că Ateneul Român din București a fost ridicat între 1886 și 1888, în mare parte din bani strânși prin subscripție publică, sub deviza „Dați un leu pentru Ateneu”? Așa s-a construit una dintre cele mai frumoase săli de concert din țară.

Știai că Podul de la Cernavodă, construit de inginerul Anghel Saligny și inaugurat în 1895, a fost la acea vreme cel mai lung pod din Europa continentală? Traversând Dunărea, avea o lungime totală de peste 4 kilometri împreună cu viaductele.

Știai că Anghel Saligny, pentru a demonstra siguranța Podului de la Cernavodă, a stat sub pod într-o barcă în timp ce pe deasupra treceau garnituri de tren încărcate? Legenda spune că el însuși a garantat astfel cu viața soliditatea construcției.

Știai că Regele Ferdinand I, care a domnit în timpul Marii Uniri, a fost supranumit „Ferdinand cel Loial”? A intrat în Primul Război Mondial împotriva Puterilor Centrale, deși era el însuși un principe german de Hohenzollern.

Știai că Regina Maria a României a fost o prezență activă pe frontul Primului Război Mondial, îngrijind răniții în spitale, motiv pentru care a fost numită „mama răniților”? A pledat apoi pentru cauza României la Conferința de Pace de la Paris.

Știai că Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a fost hotărâtă la Alba Iulia de o Mare Adunare Națională la care au participat peste 100.000 de oameni? Cei 1.228 de delegați au votat unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Știai că unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918) și cea a Bucovinei (28 noiembrie 1918) au precedat unirea de la Alba Iulia? Astfel, făurirea României Mari s-a desăvârșit prin trei acte de unire în același an, 1918.

Știai că prin Marea Unire din 1918 suprafața și populația României aproape s-au dublat? De la aproximativ 138.000 km², țara a ajuns la circa 295.000 km², devenind „România Mare”, cel mai întins stat românesc din istorie.