Muzică

Ravel a compus „Bolero” ca un experiment: aceeași temă se repetă neîncetat, crescând treptat în intensitate prin adăugarea instrumentelor. Compozitorul însuși o considera o piesă aproape fără muzică, doar orchestrație pură.

Premiera baletului „Ritualul primăverii” al lui Stravinski, la Paris în 1913, a stârnit un adevărat scandal în sală. Ritmurile îndrăznețe și coregrafia neobișnuită au provocat huiduieli și încăierări între spectatori.

Vioara are patru corzi acordate în cvinte, iar corpul ei gol acționează ca o cutie de rezonanță ce amplifică sunetul. Viorile construite de Antonio Stradivari acum peste trei sute de ani sunt încă printre cele mai căutate din lume.

Un pian de concert modern are 88 de clape și peste 200 de corzi întinse cu o forță totală de mai multe tone asupra cadrului de fontă. De aceea instrumentul trebuie acordat periodic de un profesionist.

Corul din spatele orchestrei poate număra uneori peste o sută de voci, împărțite pe patru registre: soprane, alto, tenori și bași. Împreună cu orchestra, ei pot depăși două sute de interpreți pe scenă.

Compozitorul român George Enescu a fost și un violonist strălucit, cu o memorie muzicală legendară. Se spune că putea reține o partitură întreagă după o singură lectură.

Fluierul de aur al flautelor de concert nu este doar decorativ: unele flaute profesioniste sunt făcute din argint, aur sau chiar platină, materiale care influențează timbrul și strălucirea sunetului.

Știai că opera „Tosca” de Giacomo Puccini a fost scrisă anume pentru soprana română Hariclea Darclée? Ea a cântat rolul titular la premiera mondială de la Roma, în anul 1900, iar celebra arie „Vissi d'arte” i-a fost dedicată.

Știai că Maria Callas, una dintre cele mai mari soprane ale secolului XX, s-a născut la New York într-o familie de greci și era supranumită „La Divina” pentru intensitatea aparte cu care trăia fiecare rol pe scenă?

Știai că tenorul italian Enrico Caruso a fost printre primii mari cântăreți de operă care și-au înregistrat glasul pe discuri? Vânzarea acestor înregistrări la începutul secolului XX a răspândit iubirea pentru operă în întreaga lume.

Știai că Luciano Pavarotti era supranumit „regele acutelor” datorită celor nouă note „do de sus” pe care le cânta cu strălucire în aria „Ah! mes amis” din opera „Fiica regimentului” de Donizetti?

Știai că Teatro alla Scala din Milano, deschis în anul 1778, este considerat unul dintre cele mai prestigioase teatre de operă din lume? Numele său vine de la biserica Santa Maria alla Scala, care se afla odinioară pe acel loc.

Știai că Metropolitan Opera din New York, deschisă în anul 1883, este una dintre cele mai mari case de operă din lume, cu o sală ce poate găzdui aproape patru mii de spectatori?

Știai că Opera de Stat din Viena, inaugurată în anul 1869 cu opera „Don Giovanni” de Mozart, este una dintre cele mai renumite scene lirice ale lumii și prezintă în fiecare stagiune zeci de titluri diferite?

Știai că opera „Aida” de Giuseppe Verdi a avut premiera la Cairo, în anul 1871, într-o vreme când Egiptul își deschidea porțile către lume? Povestea ei se petrece în Egiptul faraonilor, cu iubirea dintre sclava Aida și comandantul Radamès.

Știai că marșul triumfal din opera „Aida” a lui Verdi a devenit atât de îndrăgit încât răsună până astăzi pe stadioane și la mari sărbători, deși a fost gândit pentru intrarea solemnă a oștirii egiptene?

Știai că opera „Carmen” de Georges Bizet, socotită astăzi o capodoperă, a fost primită cu răceală la premiera din anul 1875? Compozitorul a murit la scurt timp, fără să apuce să vadă cum lucrarea sa avea să cucerească întreaga lume.

Știai că „La Traviata” de Verdi, una dintre cele mai iubite opere, a căzut la premiera din Veneția, în anul 1853? Publicul de atunci n-a primit bine povestea unei femei care se stinge de boală, dar opera avea să devină nemuritoare.

Știai că opera „Nabucco” de Giuseppe Verdi cuprinde celebrul cor al sclavilor evrei, „Va, pensiero”? Cântecul dorului de patrie a devenit atât de drag italienilor încât mulți l-au considerat un adevărat imn neoficial al națiunii.

Știai că „Flautul fermecat” de Wolfgang Amadeus Mozart, terminat în anul 1791, este o operă plină de simboluri, în care binele biruie întunericul? Aria Reginei Nopții, cu acutele ei amețitoare, este socotită printre cele mai grele din întregul repertoriu.

Știai că belcanto, care în italiană înseamnă „cânt frumos”, este un stil de operă ce prețuiește mai presus de toate frumusețea liniei melodice și măiestria glasului? Maeștri ai acestui stil au fost Rossini, Bellini și Donizetti.

Știai că uvertura este bucata orchestrală care deschide o operă, înainte de ridicarea cortinei? Ea pregătește sufletul ascultătorului, adesea prezentând melodiile ce vor răsuna mai târziu în timpul spectacolului.

Știai că libretul este textul, adică povestea și cuvintele, ale unei opere? Cel care îl scrie se numește libretist, iar între compozitor și libretist s-au legat de-a lungul vremii colaborări rămase celebre.

Știai că în secolele trecute existau cântăreți numiți castrați, care își păstrau glasul înalt de copil unit cu puterea unui piept de bărbat? Cel mai vestit dintre ei a fost Farinelli, admirat în toată Europa secolului al XVIII-lea.

Știai că aria este momentul din operă în care un singur personaj își revarsă în cânt gândurile și simțirile? Cele mai frumoase arii, precum „Nessun dorma” sau „Casta diva”, au ajuns cunoscute departe de scena de teatru.

Știai că aria „Nessun dorma” din opera „Turandot” de Puccini a devenit cunoscută în lumea întreagă mai ales prin glasul lui Luciano Pavarotti? Cuvântul final, „Vincerò!” — adică „Voi învinge!” — încheie aria cu un acut triumfător.

Știai că soprana este cea mai înaltă voce femeiască, iar tenorul cea mai înaltă voce bărbătească? În multe opere, tocmai acestor două glasuri le sunt încredințate rolurile îndrăgostiților din povestea principală.

Știai că bariton și bas sunt vocile joase ale bărbaților, care în operă întruchipează adesea regi, părinți sau chiar personaje viclene? Adâncimea lor dă greutate și solemnitate scenelor.

Știai că opera s-a născut în Italia, în jurul anului 1600, din dorința unor învățați florentini de a reînvia felul în care se credea că erau cântate tragediile Greciei antice? Astfel s-a împletit pentru prima oară muzica cu teatrul.

Știai că Giuseppe Verdi, unul dintre cei mai iubiți compozitori de operă, a lăsat lumii capodopere precum „Rigoletto”, „Il trovatore” și „Otello”? Numele lui a ajuns pentru italieni un simbol al speranței și al unirii țării.